Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Obligarea personalului din instituţiile publice de a primi drepturile salariale prin intermediul cardului încalcă dreptul la proprietate, afirmă Curtea Constituţională a României.
CCR a admis, pe data de 16 iunie, excepţia de neconstituţionalitate ridicată direct de Avocatul Poporului şi a constatat că prevederile art. 5 - 8 din ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 149/2007 privind aprobarea unor măsuri în domeniul finanţelor publice sunt neconstituţionale în măsura în care din acestea se înţelege că plata drepturilor salariale prin card este obligatorie.
Analizând sesizarea, arată Agerpres, CCR a constatat că prevederile art. 5-8 din OUG 149/2007 contravin dispoziţiilor art. 44 alin. (1) din Constituţie, potrivit cărora 'dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului sunt garantate; conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite prin lege', şi ale prevederilor art. 1 paragraful 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, potrivit cărora 'orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică şi în condiţiile prevăzute de lege şi de prevederile generale ale dreptului internaţional'.
Potrivit judecătorilor Curţii, c"iar dacă drepturile salariale nu sunt drepturi reale, cum este dreptul de proprietate, ci drepturi de creanţă, în privinţa apărării lor, în jurisprudenţa CEDO acestea sunt asimilate cu bunuri, statuându-se că noţiunile de 'bun' şi 'proprietate' au un sens care 'nu este limitat la dreptul de proprietate asupra bunurilor corporale, ci cuprinde şi alte drepturi şi interese patrimoniale' (cauza Beyler împotriva Italiei, 2000).
Obligarea personalului din instituţiile publice de a primi drepturile salariale prin intermediul cardului condiţionează folosinţa acestor 'bunuri' de existenţa bancomatelor şi automat de voinţa unor persoane juridice private (bănci), care percep pentru eliberarea banilor anumite comisioane.
'În aceste condiţii, se ajunge la micşorarea drepturilor salariale ale persoanelor din instituţiile publice, fără a se ţine cont de consimţământul acestora. Mai mult, titularii cardurilor nu pot folosi şi dispune de drepturile lor salariale în orice situaţie, fiind ţinuţi de limitarea zilnică a retragerilor
sumelor de bani al căror plafon este stabilit de bancă. Or, nici c"iar legiuitorul nu poate limita un drept, decât doar pentru un interes de utilitate publică, şi nicidecum pentru un interes privat', mai spune CCR.
Totuşi, Curtea menţionează că nimeni nu poate împiedica, însă, ca persoana să poată solicita eliberarea unui card pentru a putea primi drepturile sale salariale sau alte drepturi de creanţă în această modalitate financiară.
De altfel, Curtea reţine că art. 6 alin. (2) şi art. 8 din ordonanţa criticată permit exceptarea de la regula plăţii drepturilor salariale prin intermediul cardului, dar o asemenea măsură este lăsată la aprecierea ministrului Finanţelor Publice.
Decizia CCR este definitivă şi general obligatorie şi se comunică celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului.
