Tradiţionalele demonstraţii cu ocazia zilei de 1 Mai au început să îşi piardă din forţă, scriu jurnaliştii germani. La Moscova, Sankt Petersburg şi în alte oraşe din Rusia, zeci de mii de oamenii au ieşit în stradă. Sub mottoul „Pentru dreptate”, persoanele adunate de Frontul Popular au mărşăluit prin centrul capitalei ruse. „Ideile lui Marx, Engels, Lenin şi Stalin trăiesc şi vor învinge”, era mesajul de pe un banner la protestele de la Sankt Petersburg, unde s-au strâns aproape 200.000 de persoane.
Acelaşi lucru s-a întâmplat şi în ţările europene afectate de criză. Manifestaţiile stradale din Portugalia, Spania sau Italia au stat sub semnul crizei economice şi al lipsei locurilor de muncă. Zeci de mii de persoane au protestat în marile oraşe din Spania împotriva politicii de austeritate a Guvernului. Sindicatele au tras un semnal de alarmă asupra stării de urgenţă şi au solicitat Guvernului condus de premierul Mariano Rajoy să pună pe primul plan crearea locurilor de muncă. În Madrid au participat aproape 40.000 de oameni la demonstraţiile stradale.
Sindicatele din Franţa au profitat de ziua de 1 Mai pentru a critica Guvernul socialist. „Nu politicii de austeritate, indiferent că e de dreapta sau de stânga”, a fost mottoul protestului de la Marsilia. Partidul de extremă dreapta Frontul Naţional a organizat un protest la Paris, lansând lozinci precum: ”Franţa se afundă în bezna Europei”. Uniunea sindicală CGTP din Portugalia a scos mii de oameni în stradă pentru a protesta la adresa politicii de austeritate a Guvernului. Sub lozinca „Împotriva sărăciei- Pentru o viaţă mai bună: o nouă politică şi un nou Guvern”, mii de oameni au ieşit pe străzile marilor oraşe din Portugalia.
Sindicatele şi partidele de stânga au scos 13.000 de persoane pe străzile din Zurich pentru a cere „salarii corecte, pensii mai bune” şi „stoparea speculanţilor”. Şi în oraşul italian Perugia, oamenii au ieşit în stradă pentru a trage un semnal de alarmă: „Ţara moare fără muncă, dar ţara asta nu poate muri”, a subliniat Susanna Camusso, lider sindical Cgil. Protestatarii au cerut noului Guvern o consecvenţă mai mare în scăderea
ratei şomajului. Solicitări similare au avut şi belgienii, care au criticat politica de austeritate a Guvernului, salariile mici şi puterea de cumpărare scăzută. „De 1 Mai, Ziua Muncii, trebuie să luptăm în continuare pentru drepturile muncitorilor, dar şi pentru milioanele de şomeri din Europa”, a notat miercuri, preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, pe pagina sa de Twitter.
Cele două mari sindicate din Grecia au făcut apel la „participarea în masă” la o grevă generală de 24 de ore pentru data de 1 Mai, de Ziua Muncii, relatează Associated Press. Sindicatele GSEE şi ADEDY au emis un comunicat comun în care precizează că protestul va viza renunţarea la politica de austeritate. Confruntată cu o gravă criză financiară, Grecia depinde de planuri de salvare internaţionale pentru a evita falimentul. Greva a afectat toate serviciile publice, inclusiv transportul public, care va a fost supus unui program restricţionat.
Spre deosebire de Rusia, în ţările fostului bloc sovietic, demonstraţiile de 1 Mai şi- au pierdut din forţă. Socialiştii bulgari au profitat de ziua de 1 Mai pentru a mobiliza alegătorii în vederea alegerilor europarlamentare care vor avea loc în data de 12 mai. În capitala Croaţiei, Zagreb, 15.000 de oamenii au mărşăluit pe străzi pentru a protesta împotriva măsurilor de austeritate impuse de Guvern. „Aflate sub patronaj
guvernamental, sindicatele din Serbia şi-au pierdut însemnătatea, astfel că practic n-a ieşit nimeni în stradă”, scrie Die Zeit.
Poliţia din Istanbul a replicat cu gaze lacrimogene şi tunuri cu apă împotriva manifestanţilor care au ignorat interdicţia de a protesta în piaţa centrală Taksim. Conflictul s-a soldat cu cel puţin 16 răniţi. 20 de protestatari au fost arestaţi. Neeliberarea autorizaţiei pentru protest a fost motivată de autorităţile turce prin faptul că piaţa Taksim este de câteva luni un şantier. În 2010, sindicatelor li s-a permis din nou să organizeze manifestaţii în piaţa centrală, după ce evenimentele tragice din 1977.
„Nici în România nu au fost proteste. Mulţi români au preferat să iasă la un picnic”, scrie Franfurter Rundschau. „În timp ce în unele locuri din Europa se protesta, în altele oamenii preferau să fie la picnic. De exemplu în România”, remarcă Tageszeitung din Berlin, care îşi intitulează articolul dedicat Zilei Muncii în Europa: ”Picnic, în loc de manifestaţii”. Circa jumătate dintre români consideră că 1 Mai se sărbătorea mai frumos înainte de Revoluţia din 1989 şi că în ultima vreme data respectivă nu mai are semnificaţia de zi a muncii, relevă un sondaj realizat de IRES. Potrivit cercetării sociologice, ale cărei date au fost date publicităţii marţi,
47% dintre cei chestionaţi cred că 1 Mai nu şi-a mai păstrat în ultimii ani semnificaţia de zi a muncii, iar 33% cred că această zi şi-a mai păstrat semnificaţia respectivă într-o anumită măsură. De asemenea, 56% dintre respondenţi consideră că 1 Mai se sărbătorea mai frumos înainte de 1989, iar 25% cred că acum se sărbătoreşte mai frumos. Studiul IRES mai relevă că unul din 10 români nu consideră potrivit ca Ziua Muncii să fie sărbătorită printr-o zi liberă şi peste jumătate dintre aceştia cred că această zi ar trebui sărbătorită prin muncă.