Dacă întâmpini o problemă grea și ai o dorință arzătoare, trebuie să ajungi aici! Acesta este locul magic din România unde toate dorinţele se împlinesc! 

Locul mai este cunoscut și drept ”Capela Sixtină a Estului” și a fost ctitorit de Ștefan cel Mare. De altfel, fascinează prin culoarea sa albastră. Se găsește la 36 de kilometri de municipiul Suceava și la 4 kilometri de orașul Gura Humorului, potrivit ziarulring.ro

Mănăstirea Voroneț este locul de pelerinaj pentru foarte mulți români, care vin nu doar să se roage ci și să se bucure de frumusețea peisajului care înconjoară lăcașul sfânt. Totodată, vin să vadă cu ochii lor și vestitul albastru, unic prin nuanță.

”Albastrul de voroneț” este în prezent o nuanță foarte căutată și mulți dintre cei care au vizitat Mănăstirea Voroneț nu-și pot explica rezistența culorii, în pofida ploilor numeroase sau ale straturilor de zăpadă care se depun iarna. Se spune că meșterii de odinioară au pictat pereții mănăstirii când încă nu se uscaseră, ceea ce a dus la fuzionarea perfectă cu tencuiala.

”În centrul unui sat situat la poalele Carpaţilor, pe sobrul fond verde al pădurii de brazi, se ridică o biserică simplă cu pereţii exteriori ornaţi în fresce – Mănăstirea Voroneț. Edificiul pare un Evangheliar iluminat larg deschis.

Astfel l-au vrut demult pictorii anonimi şi cei care au comandat aceste picturi: pereţii tapisaţi cu fresce trebuiau să figureze ochilor privitorilor învăţătura Scripturii (…)”, apare pe site-ul oficial al Mănăstirii Voroneț.

Mănăstirea Voroneț, construită în doar trei luni și trei săptămâni

Mănăstirea Voroneț a fost construită în 1488, în numai trei luni și trei săptămâni, după ce Ștefan cel Mare, domnitor al Moldovei, i-a învins pe turci, într-o nouă bătălie. Se spune că Ștefan cel Mare s-a consultat cu un mare sihastru al regiunilor Moldovei, înainte de ridicarea Mănăstirii Voroneț, părintele Daniil.

Potrivit documentelor istorice, Ștefan cel Mare, epuizat de bătăliile cu turcii, dar în continuare hotărât a nu-i lăsa să ne cucerească, a mers la duhovnicul în cauză și i-a mărturisit gândurile sale. Părintele l-a sfătuit pe domnitor să meargă la luptă, să-i învingă pe turci și apoi să ridice o nouă mănăstire, așa cum obișnuia, de altfel, după fiecare victorie.

”Iară Ştefan-Vodă, mergând de la cetatea Neamţului în sus pre Moldova, au mărsu pe la Voroneţ, unde trăia un părinte sihastru, pre nume Daniil. Şi bătând Ştefan-Vodă în uşa sihastrului să-i descuie, au răspuns sihastrul să aştepte Ştefan-Vodă afară până ce şi-a istovi ruga. Şi după ce şi-au istovit ruga, l-au chemat în chilie pre Ştefan-Vodă. Şi s-au spovedit Ştefan-Vodă la dânsul.

Şi au întrebat Ştefan-Vodă pre sihastru ce va face, că nu poate să se mai bată cu turcii; închina-va ţara la turci, au ba? Iar sihastrul a zis să nu o închine, că războiul este al lui, numa, după ce va izbândi, să facă o mănăstire acolo, în numele Sfântului Gheorghie, să fie hramul bisericii”, apare în cronicile lui Ion Neculce.