Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ministerul Public a inaintat ieri către Ministerul Justiţiei punctul de vedere cu privire la recentele modificări aduse Codului de Procedură Penală (CPP) şi Codului penal (CP) prin Legea de aprobare a OUG 60/2006.
Ministerul Public a inaintat ieri către Ministerul Justiţiei punctul de vedere cu privire la recentele modificări aduse Codului de Procedură Penală (CPP) şi Codului penal (CP) prin Legea de aprobare a OUG 60/2006.
Noile modificări privind efectuarea percheziţiilor domiciliare fac, practic, să nu mai poată fi cerută percheziţia fără avertizarea persoanei cercetate, ceea ce ar crea posibilitatea ca persoana in cauză să distrugă sau să ascundă mijloacele de probă. Nici o procedură europeană nu prevede această condiţie. Termenul de 24 de ore necesar avocatului din oficiu pentru pregătirea apărării este "o invitaţie adresată invinuiţilor, inculpaţilor şi apărătorilor de rea-credinţă de a tergiversa cauza". "In situaţia in care se dispune măsura preventivă a reţinerii faţă de un inculpat şi pentru ca termenul de 24 de ore să expire, apărătorul ales nu se prezintă, măsura preventivă expiră, iar inculpatul pleacă liber", au exemplificat procurorii.
NEPEDEPSIŢI "Modificarea CPP referitoare la limitarea in timp a urmăririi penale la maximum şase luni pentru toate infracţiunile, cu excepţia celor a căror pedeapsă este detenţiunea pe viaţă sau mai mare de 15 ani, cănd termenul este de un an, va avea cel mai mare impact asupra infractorilor de drept comun (autori de omoruri, tălhării, violuri), aceştia putănd rămăne nepedepsiţi, intrucăt se pot utiliza celelalte instrumente legale puse la dispoziţia lor chiar de prezentul cod. In acest mod se goleşte de conţinut şi instituţia prescripţiei răspunderii penale reglementată de Codul Penal Mai mult, in condiţiile lipsei acute de procurori sunt foarte multe dosare a căror urmărire penală este mai veche de şase luni şi care va inceta imediat după intrarea in vigoare a unui asemenea text de lege. Spre exemplu, sunt situaţii in care părţile vătămate, martorii sau făptuitorul sunt plecaţi din ţară sau se solicită comisii rogatorii internaţionale şi se implineşte termenul de şase luni, dosarul se inchide".
Procurorii, conduşi de procurorul general Laura Kovesi (foto), au nu mai puţin de 48 de propuneri care vizează, in principal, "inlăturarea subordonării interesului colectiv al societăţii celui personal (de regulă, al persoanelor invinuite de comiterea unor infracţiuni)". Ele vor fi făcute publice in zilele următoare.
Noile modificări privind efectuarea percheziţiilor domiciliare fac, practic, să nu mai poată fi cerută percheziţia fără avertizarea persoanei cercetate, ceea ce ar crea posibilitatea ca persoana in cauză să distrugă sau să ascundă mijloacele de probă. Nici o procedură europeană nu prevede această condiţie. Termenul de 24 de ore necesar avocatului din oficiu pentru pregătirea apărării este "o invitaţie adresată invinuiţilor, inculpaţilor şi apărătorilor de rea-credinţă de a tergiversa cauza". "In situaţia in care se dispune măsura preventivă a reţinerii faţă de un inculpat şi pentru ca termenul de 24 de ore să expire, apărătorul ales nu se prezintă, măsura preventivă expiră, iar inculpatul pleacă liber", au exemplificat procurorii.
NEPEDEPSIŢI "Modificarea CPP referitoare la limitarea in timp a urmăririi penale la maximum şase luni pentru toate infracţiunile, cu excepţia celor a căror pedeapsă este detenţiunea pe viaţă sau mai mare de 15 ani, cănd termenul este de un an, va avea cel mai mare impact asupra infractorilor de drept comun (autori de omoruri, tălhării, violuri), aceştia putănd rămăne nepedepsiţi, intrucăt se pot utiliza celelalte instrumente legale puse la dispoziţia lor chiar de prezentul cod. In acest mod se goleşte de conţinut şi instituţia prescripţiei răspunderii penale reglementată de Codul Penal Mai mult, in condiţiile lipsei acute de procurori sunt foarte multe dosare a căror urmărire penală este mai veche de şase luni şi care va inceta imediat după intrarea in vigoare a unui asemenea text de lege. Spre exemplu, sunt situaţii in care părţile vătămate, martorii sau făptuitorul sunt plecaţi din ţară sau se solicită comisii rogatorii internaţionale şi se implineşte termenul de şase luni, dosarul se inchide".
Procurorii, conduşi de procurorul general Laura Kovesi (foto), au nu mai puţin de 48 de propuneri care vizează, in principal, "inlăturarea subordonării interesului colectiv al societăţii celui personal (de regulă, al persoanelor invinuite de comiterea unor infracţiuni)". Ele vor fi făcute publice in zilele următoare.
Interceptările, aşa nu!
"Modificările referitoare la autorizarea interceptării şi inregistrării comunicaţiilor nu fac altceva decăt să dovedească inutilitatea probei. Se propune in proiect ca, atunci cănd procurorul solicită eliberarea unei autorizaţii pentru interceptarea şi inregistrarea comunicaţiilor, să prezinte judecătorului, in mod obligatoriu, o copie a rezoluţiei de incepere a urmăririi penale. După emiterea rezoluţiei de incepere a urmăririi penale, procurorul este obligat să cheme invinuitul şi să ii aducă la cunoştinţă invinuirea. Aşa fiind, prin aceste propuneri de modificare, practic acesta ştie că este cercetat, ştie că ii pot fi ascultate convorbirile, mijlocul de probă menţionat devenind lipsit de eficienţă, in condiţiile in care ascultarea convorbirilor are tocmai rolul de a crea un cadru procesual adecvat străngerii probelor şi indiciilor. De menţionat că, in dreptul penal european, interceptările telefonice nu sunt condiţionate de inceperea urmăririi penale, această instituţie nefiind cunoscută ţărilor din Uniunea Europeană. Spre exemplu, in dreptul german, interceptările pot fi dispuse şi de procurori, in cazuri de urgenţă, cu obligaţia confirmării măsurii de către judecător in trei zile. Reglementarea este asemănătoare in Italia, cu deosebirea că, in caz de urgenţă, măsura dispusă de procuror este supusă confirmării judecătorului in 24 de ore", se arată in comunicat.
Citește pe Antena3.ro
