Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Lipsa de identificare a proprietarilor de cartele prepay atunci când sună la 112 pune în pericol alte persoane care au cu adevărat o urgenţă, a declarat, joi, Raed Arafat, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne (MAI).
"A fost nominalizată o comisie de către doamna prim-ministru pentru a ne ocupa de serviciul 112. În raport nu se poate evita niciun aspect care înseamnă vulnerabilitate pentru a evita astfel repetarea unor situaţii neplăcute în viitor. S-a făcut o analiză a activităţii 112, inclusiv partea de dispecerizare a serviciului şi au fost propuse mai multe măsuri. Una dintre acestea este corelată cu lipsa de identificare a proprietarilor de cartele prepay care apelează 112. Această lipsă de identificare le permite acestora să se joace la 112, cu apeluri false, repetate. Am avut un caz în care o persoană a apelat de 21.000 de ori numărul 112 pe parcursul unui an, fără să ştim cine este", a spus Arafat în cadrul unei dezbateri pe tema modificărilor propuse pentru funcţionarea numărului de urgenţă 112.
Potrivit oficialului MAI, care este şi preşedintele Comitetului interministerial privind sistemul apelurilor de urgenţă 112, adoptarea unei legislaţii în care sunt prevăzute modalităţi de identificare a persoanelor care sună la 112 inclusiv de pe cartele preplătite va conduce la reducerea numărului de apeluri false.
"Dacă omul ştie că este identificabil, n-ar mai face acest lucru şi dacă vrea să facă un lucru intenţionat, vom vorbi despre un număr de oameni care fac aceste lucruri. Vrem să eliberăm oameni de la 112 şi să se ocupe de apelurile cu adevărat urgente. Când suni la 112, intri pe o linie de aşteptare, iar dacă operatorul este ocupat cu cineva care sună în continuu, alte persoane cu probleme adevărate tot aşteaptă. Mai e un alt aspect: identificarea apelantului ne ajută să salvăm persoana care chiar are nevoie de ajutor. De exemplu, o persoană sună la 112 şi până să dea toate datele personale îşi pierde cunoştinţa şi nu mai ştim nimic. Degeaba sunăm înapoi... În schimb, dacă ştim al cui este telefonul, putem lua măsurile necesare şi chiar dacă persoana nu este la adresa respectivă, atunci există cunoştinţe care pot lua legătura sau merge la persoana respectivă", a explicat secretarul de stat.
Arafat a adăugat că nu este obligatoriu ca propunerile incluse în proiectul de Ordonanţă care îmbunătăţeşte organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă (SNUAU) să fie adoptate în forma propusă de către comisia de specialitate, dar şi că se pot găsi soluţii, aşa cum s-a întâmplat şi în alte 22 de ţări din Europa.
"Ordonanţa prevede ca aceste date se dau doar când se apelează 112. Dacă persoana insistă să-şi păstreze anonimatul atunci ceva este în neregulă. Motivul pentru care suni la 112 este să fii salvat sau să salvezi o altă persoană aflată în pericol. Faptul că punem numere pe maşini care circulă în trafic, înseamnă că sunt încălcate drepturile la viaţa privată a proprietarilor ? Dacă membrii comisiei au propus acest lucru, nu este obligatoriu că Ordonanţa să fie adoptată în forma actuală. La un moment dat, Ordonanţa va ajunge în Parlament pentru a fi discutată şi adoptată într-o formă sau alta. Dacă 22 de ţări din Europa au adoptat aceste măsuri, cu siguranţă că şi în România se pot găsi soluţii", a subliniat preşedintele Comitetului interministerial privind sistemul apelurilor de urgenţă 112.
Proiectul de modificare şi completare a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă (SNUAU) şi a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice se află în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI), până pe data de 23 august 2019.
Conform Notei de fundamentare a proiectului, la capitolul motivele emiterii actului normativ se menţionează faptul că accesul la serviciul de urgenţă 112 trebuie asigurat în cele mai bune condiţii la nivel european, la standarde ridicate de calitate, iar "în acest context, accesibilitatea informaţiilor de localizare a apelantului este considerată, la nivelul Uniunii Europene, o componentă deosebit de importantă privind funcţionarea serviciilor de urgenţă".
Astfel, metoda de localizare cell-ID, folosită încă pe scară largă la nivel european, a reprezentat un compromis între necesităţile de localizare a echipelor de intervenţie şi posibilităţile tehnice ale reţelelor de telefonie mobilă, acceptabil la nivelul anilor la care s-a adoptat Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului naţional unic pentru apeluri de urgenţă, cu modificările şi completările ulterioare.
"Furnizarea unei zone de căutare, uneori cu o rază de peste 35 km, nu poate fi suficient de bună pentru echipele de intervenţie chiar dacă aceste dimensiuni de raze estimative sunt caracteristice pentru zone puţin populate. Nici razele cu dimensiuni mai mici nu sunt, din nou, deseori de folos în zonele unde acestea apar, şi anume în spaţii dens populate, din motive uşor de înţeles. Având în vedere neajunsurile sus-menţionate ale sistemului de localizare implementat în prezent, considerăm imperios necesar ca, pe lângă "metoda de localizare cell-ID', dispeceratele de urgenţă să poată beneficia, cel puţin în cazurile în care tehnologia o permite, de localizări cât mai aproape de poziţia reală a persoanelor care solicită ajutorul prin intermediul apelurilor de urgenţă la 112. În acest sens, în acord cu evoluţia tehnologică, este necesar a fi implementată urgent, suplimentar faţă de soluţia existentă, tehnologia de localizare Google curentă (ELS - Emergency Location Service) care se bazează pe funcţionalitatea AML - Advanced Mobile Location (AML/ELS)", se menţionează în Nota de fundamentare.
AML/ELS permite utilizarea tehnologiei native a telefoanelor inteligente referitoare la obţinerea de informaţii de localizare bazate pe sateliţi (GNSS) şi/sau Wi-Fi. "Aceste informaţii sunt prelucrate inclusiv cu informaţiile cell-ID şi transmise către serviciile de urgenţă, atunci când utilizatorul apelează numărul de urgenţă 112", se arată în document.
Soluţia de localizare Google AML/ELS este funcţională în 15 ţări: Marea Britanie, Islanda, Irlanda, Norvegia, Finlanda, Belgia, Olanda, Austria, Slovenia, Republica Moldova, Lituania, Estonia, Noua Zeelandă, Statele Unite ale Americii şi Emiratele Arabe Unite.
Potrivit datelor oficiale, în prezent, în perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2019, au fost primite 5.715.723 apeluri la 112, din care 47,70% apeluri non-urgente (2.726.473 apeluri). Din totalul apelurilor non-urgente, 52,86% (1.441.210 apeluri) sunt abuzive, provenite din reţelele mobile (abonament + prepaid). De asemenea, din totalul apelurilor abuzive provenite din reţelele mobile, 81,09% (1.168.670 apeluri) sunt de pe cartele prepaid, iar 18,91% (272.540 apeluri) de pe abonament mobil.
În acest context, în proiectul de act normativ propus spre dezbatere publică se prevede introducerea unei reglementări privind colectarea datelor de identificare a utilizatorului cartelei SIM prin intermediul căreia se furnizează servicii de comunicaţii electronice preplătite, date care să fie puse la dispoziţia administratorului SNUAU şi utilizate de către acesta în conformitate cu prevederile legale. Datele de identificare ale utilizatorului cartelei SIM pot fi stocate între 5 şi 10 ani pentru HDD, cât şi pentru CD/DVD.
Actul normativ prevede, totodată, suportarea de către furnizorii de reţele publice mobile de telefonie a costului mesajelor tehnice standardizate scurte de localizare şi a traficului de date generat de informaţia de localizare obţinută pe baza echipamentului terminal, pe durata apelului.
Propunerea are la bază, după cum rezultă din Nota de fundamentare a actului normativ, situaţia existentă la nivel mondial, unde, potrivit raportului "Acces la servicii mobile şi dovada identităţii 2019', realizat de către Global System for Mobile Communications Association (GSMA), la 1 ianuarie 2019, obligaţia identificării utilizatorilor de cartele preplătite a fost impusă la nivel legislativ de către un număr de 150 de state. Dintre acestea, la nivel european, un număr de 22 de state, printre care Franţa, Austria, Belgia, Germania, Italia, Polonia, Elveţia, Spania şi Grecia, au reglementat obligaţia furnizării serviciilor de comunicaţii electronice prin intermediul cartelelor preplătite numai după identificarea utilizatorilor cartelei SIM, identificare realizată prin furnizarea de către aceştia din urmă a unor informaţii, precum: nume, prenume, adresă, codul numeric personal etc.
Citește pe Antena3.ro
