Fostul ministru al Sănătății a vorbit despre importanța creșterii bazei de contributivitate, dar și despre susținerea asigurărilor private. În acest sens a oferit exemplul Franței, unde acest tip de asigurări reprezintă 20% din totalul cheltuielilor din sistemul de sănătate.
'Lucrul nu acesta nu trebuie neapărat să fie considerat o povară pentru pacienți, pentru că trebuie să vină la pachet cu un sistem de deductibilități care să încurajeze dezvoltarea acestui mecanism. Trebuie să vină cu o definire a pachetului de bază de servicii medicale, care să stimuleze dezvoltarea acestor asigurări private și atunci o să putem să discutăm despre sustenabilitate. Indiferent cât o să discutăm pentru probleme pe termen scurt, punctuale, care sunt perfect justificate, și eu sunt cel mai mare partizan al rezolvării acestor probleme punctuale, există un pericol care este legat de sustenabilitatea financiară a sistemului de sănătate', a afirmat Rafila, în cadrul conferinței 'HEALTH FORUM: Cum depășim bariera finanțării', organizată de DC News Media Group.
În opinia sa, sustenabilitatea financiară trebuie completată cu alte elemente, precum performanța furnizorilor de servicii medicale sau includerea în decontare a salariilor.
Fostul ministru a subliniat că spitalele 'de primă linie', spitalele de urgență și institutele care fac performanță medicală trebuie recunoscute și recompensate.
'Ajungem, de exemplu, să comparăm veniturile medicilor din garda unui astfel de spital cu veniturile din garda medicilor care stau și se odihnesc în timpul gărzii, în spitale mici, unde nu există adresabilitate și există această variantă a trimiterii pacienților care au patologie puțin mai complexă către spitalele mari sau către institute', a menționat el.
Potrivit lui Alexandru Rafila, problemele legate de finanțarea sistemului de sănătate au început în anul 2008, iar în anii următori s-au înregistrat o reducere a bazei de contributivitate și o creștere a costurilor.
'Când s-a redus contribuția la asigurări de sănătate, de la 14% la 10% - nota bene, 14 este în majoritatea țărilor din UE, inclusiv în Germania - tot atunci, în înțelepciunea lui, domnul ministru de la acea vreme a ridicat și plafoanele de la farmacii, încât să genereze, ca urmare a situației economice și a intervenției FMI, introducerea taxei de clawback. Atunci, în 2008, a început problema. Problema nu e nici de anul trecut, nici de acum doi ani', a explicat el.
În opinia fostului ministru, situația de criză se poate dovedi 'benefică' sistemului de sănătate, deoarece în astfel de contexte este necesară adoptarea unor măsuri care pot fi 'impopulare', dar care duc pe termen mediu sau lung la eficientizarea activității. Rafila a susținut că sistemul de sănătate are nevoie de resurse suplimentare, dar și că astfel de resurse există.
'L-am auzit pe domnul prim-ministru Bolojan spunând că veniturile în sistemul de sănătate au crescut cu 17% și cheltuielile au crescut cu 23%. De fapt, acesta este un simptom care apare în toate țările. Creșterea economică rămâne întotdeauna în urmă, ca procent, creșterii cheltuielilor din sistemele de sănătate. În SUA, care sunt cea mai avansată economie, cu cel mai mare PIB, cheltuielile pentru sănătate - directe, indirecte - reprezintă 19% din PIB. Deci, aproape de trei ori mai mult decât cheltuielile pentru înarmare pe care le face această țară. Mai mult, există în continuare zeci de milioane de persoane care nu au acces la servicii de sănătate. Sigur, nu are rost să facem comparații, dar acest mecanism prin care creșterea cheltuielilor este mai mare decât posibilitățile de finanțare suplimentară nu este un mecanism care din punct de vedere economic să fie viabil', a indicat Alexandru Rafila.
AGERPRES


