x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Observator ​​​​​​​Recensământ 2021: S-au declarat români 89%, de etnie maghiară 6%, iar romi 3,4% dintre cei recenzați

​​​​​​​Recensământ 2021: S-au declarat români 89%, de etnie maghiară 6%, iar romi 3,4% dintre cei recenzați

de Redacția Jurnalul    |    31 Ian 2023   •   10:12
​​​​​​​Recensământ 2021: S-au declarat români 89%, de etnie maghiară 6%, iar romi 3,4% dintre cei recenzați
Sursa foto: Hepta

Din cele 19 milioane de locuitori ai României, la recensământul din 2021 și-au declarat etnia 16,5 milioane, din care români 89,3%, maghiari 6%, romi 3,4%.

La recensămânul din 2021, înregistrarea etniei, limbii materne și a religiei s-a făcut pe baza liberei declarații a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care au refuzat să declare aceste trei caracteristici, precum și pentru persoanele pentru care informațiile au fost colectate indirect din surse administrative, informația nu este disponibilă pentru aceste trei caracteristici. Ca urmare, structurile prezentate în continuare pentru cele trei caracteristici etno-culturale sunt calculate în funcție de numărul total de persoane care și-au declarat etnia,limba m aternă și respectiv religia și nu în funcție de numărul total al populației rezidente.

Informația privind etnia a fost disponibilă pentru 16.568,9 mii persoane (din totalul celor 19.053,8 mii persoane care formează populația rezidentă a României). S-au declarat români 14.801,4 mii persoane (89,3%). Populația de etnie maghiară înregistrată la recensământ a fost de 1.002,2 mii persoane (6,0%), iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 569,5 mii persoane (3,4%). Grupurile etnice pentru care sa înregistrat un număr de persoane de peste 20 mii sunt: ucraineni (45,8 mii persoane), germani (22,9 mii persoane) și turci (20,9 mii persoane).

În profil teritorial, distribuţia populaţiei după etnie arată că ponderea populaţiei de etnie română este majoritară în Municipiul Bucureşti (98,0%) şi în 39 de judeţe (cu o pondere variind între 98,4% la Neamț şi 54,4,% la Mureş), iar în 31 dintre acestea ponderea românilor este de peste 90%.

Populaţia de etnie maghiară deţine majoritatea în judeţele Harghita (85,7%) şi Covasna (71,8%); de asemenea ponderi ridicate se înregistrează şi în judeţele: Mureş (35,6%), Satu Mare (31,4%), Bihor (22,3%) şi Sălaj (20,8%).

Persoanele de etnie romă sunt repartizate relativ uniform în teritoriu, cu ponderi variind între 0,8% în Municipiul București şi 9,7% în judeţul Mureş. Romii se întâlnesc într-o proporţie relativ mai mare, de peste 6,0% din populaţia rezidentă care și-au declarat etnia şi în judeţele Sălaj (8,6%), Bihor (7,3%), Ialomița (7,2%), Călăraşi (6,9%) și Mehedinți (6,2%).

Cei mai mulţi ucraineni se regăsesc în judeţele Maramureş (25,7 mii persoane), Suceava (7,9 mii persoane) și Timiş (4,1 mii persoane), reprezentând 82,3% din numărul total al persoanelor aparținând acestei etnii, pe ansamblul țării.

Peste 70% dintre persoanele de etnie germană (71,3%) se regăsesc în judeţele Timiş (4,7 mii persoane), Satu Mare (3,7 mii persoane), Sibiu (2,7 mii persoane), Arad (2,0 mii persoane), Braşov (1,9 mii persoane) şi Caraş–Severin (1,4 mii persoane).

Aproape 90% dintre persoanele de etnie turcă au fost înregistrate în judeţele Constanţa (16,1 mii persoane) şi Tulcea (1,0 mii persoane) şi în Municipiul Bucureşti (1,3 mii persoane).

Potrivit liberei declarații a celor 16.551,4 mii persoane care au declarat limba maternă, structura populației după limba maternă se prezintă astfel: pentru 91,6% limba română reprezintă prima limbă vorbită în mod obișnuit în familie în perioada copilăriei, iar în cazul a 6,3% dintre persoane limba maghiară reprezintă limba maternă; limba romani a reprezentat limba maternă pentru 1,2%, iar limba ucraineană pentru 0,2%din totalul populației rezidente pentru care această informație a fost disponibilă.

În Municipiul București și în 32 dintre județele țării, limba română a reprezentat limba maternă pentru peste 90% dintre locuitori (cu o pondere variind între 99,7% în județul Vâlcea și 91,8 % în județul Timiș, iar în alte șapte județe ponderea a fost majoritară, dar sub 90%, cu variații de la 58,4% în județul Mureș pânăla 89,5% în județul Arad.

Limba maghiară reprezintă limba maternă pentru 87,2% dintre locuitorii județului Harghita și pentru 73,2% dintre cei ai județului Covasna. Peste o treime dintre locuitorii din județele Mureș și Satu Mare au declarat limba maghiară ca limbă maternă (37,2%, respectiv 36,9%).

Limba romani a fost declarată limbă maternă de 4,8% dintre locuitorii județului Ialomița, 4,2% dintre locuitorii din Sălaj și de 4,1% dintre locuitorii din Mureș. S-au înregistrat ponderi de peste 3,0% în județele Bihor (3,8%) și Mehedinți (3,1%).

Structura confesională a fost declarată de 16.397,3 mii persoane din totalul populației rezidente și arată că 85,3% dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie ortodoxă; 4,5% s-au declarat de religie romano-catolică, 3,0% de religie reformată.

În profil teritorial, distribuția populaţiei rezidente după religie arată că ponderea celor de religie ortodoxă depășește 90,0% în Municipiul București și 22 dinte județele țării, variind de la 90,6% în județul Sibiu, pânăla 9 9,2% în județul Olt, În alte 18 județe, religia ortodoxă este majoritară (de la 89,9% în județul Constanțala 51, 5% în județul Satu Mare).

Populația de religie romano-catolică este majoritară în județul Harghita (66,2%) și reprezintă peste o treime în județul Covasna (34,7%). Ponderi de peste 10% s-au înregistrat și în județele Neamț (11,1%), Satu Mare(16,9%) și Bacău (17,3%).

În județul Covasna se concentrează aproape o treime (32,8%), iar în județul Mureș aproape un sfert (24,9%) dintre persoanele care au declarat că sunt de religie reformată. În încă alte patru județe, peste 10% din populația rezidentă locală a făcut această declarație: județul Sălaj - 17,8%, județul Satu Mare – 17,2%, județul Bihor – 16,0% și județul Harghita – 12,1%.

Aproape jumătate din populația rezidentă (47,9%) cuprinde persoane care au starea civilă legală de căsătorit(ă). Sunt căsătoriți 4.495,5 mii bărbați și 4.629,7 mii femei. Două persoane din 5 nu au fost niciodată căsătorite, iar persoanele văduve reprezintă 5,2% din totalul populației rezidente.

În municipiul București se regăsește cea mai mică pondere a persoanelor căsătorite (44,4%). În zece dintre județele țării, mai mult de jumătate dintre locuitori au starea civilă de „căsătorit/ă”, cu ponderi variindîntre 52,2% în județ ul Olt și 50,0% în județul Sălaj.

Cea mai mare pondere a persoanelor cu statut de necăsătorit/ă se regăsește în județul Covasna (43,7%), iar cea mai mică în județul Hunedoara (35,9%).

În municipiul București se regăsește cea mai mare pondere a persoanelor divorțate (15,4%), iar o zecime dintre locuitorii județelor Cluj și Timiș sunt divorțați (10,0%, respectiv 10,4%).

Cea mai mare pondere a persoanelor cu statut de văduv/ă se regăsește în județul Teleorman (7,3%), iar cea mai mică în județul Ilfov (2,9%).

Din totalul populației rezidente, 43,5% au nivel mediu de educație (postliceal, liceal, profesional, învățământ complementar sau de ucenici), 40,5% nivel scăzut (preșcolar, primar, gimnazial sau fără școală absolvită) și 16,0% nivel superior.

Mai mult de o treime dintre locuitorii municipiului București (35,2%) și circa un sfert dintre cei din județele Ilfov (25,2%) și Cluj (24,6%) au studii superioare. La popul opus se plasează județele Vaslui, Călărași și Botoșani undeponderea populației cu studii superioare este mai mică de 8% (7,2%, 7,4% și, respectiv, 7,9%).

În municipiul București se regăsește cea mai mică pondere a populației cu nivel scăzut de educație (28,4%), iar la cealaltă extremă se regăsesc județele Giurgiu și Vaslui cu mai mult de jumătate dintre locuitori cu nivel scăzut de educație: 51,6%, respectiv 50,3%.

Populația activă1 este de 8.185,0 mii persoane, fiind compusă din 7.689,2 mii persoane ocupate și din 495,8 mii șomeri.

Populația inactivă cuprinde 10.868,8 mii persoane din care pensionarii și beneficiarii de ajutor social reprezentă două cincimi (39,5%), iar elevii și studenții aproape o treime (32,0%).

Cel mai mare grad de ocupare îl are populația din județul Ilfov și din municipiul București unde lucrează mai mult de jumătate dintre locuitori: 52,2%, respectiv 50,8%. Cel mai mic grad de ocupare unde mai puțin de o treime dintre locuitori lucrează, se regăsește în județele Vrancea (31,6%) și Mehedinți (32,9%).Cea mai mică pondere a populației șomere revine municipiului București (1,1%), iar alte trei județe înregistrează valoarea scăzută imediată, de 1,3%: Cluj, Timiș și Ilfov. În schimb, în județul Vaslui se înregistrează cea mai mare pondere a populației șomere, de 5,1% din populația rezidentă a județului.

Referitor la populația inactivă din punct de vedere economic, ponderea cea mai mare a populației casnice se întâlnește în județul Suceava (9,9%), iar cea mai mică în municipiul București (numai 1,6%). Pensionariisunt cel mai puțin numeroși în județul Ilfov (unde reprezintă 15,0%), iar în județul Hunedoara ponderea acestora se dublează (29,6%).

(sursa: Mediafax)

×
Subiecte în articol: recensământ 2021 cetateni romani