România, fruntașă la traficul de persoane

În fiecare an, peste 7 000 de persoane devin victime ale traficului de persoane în UE. Comisia Europeană arată, luni, că se poate preconiza că această cifră este mult mai mare, întrucât multe victime rămân necunoscute. Costul anual al traficului de persoane în UE se ridică la 2,7 miliarde euro. Majoritatea victimelor sunt femei și fete, dar proporția victimelor de sex masculin este, de asemenea, în creștere, în special sub forma exploatării prin muncă.

Formele de exploatare au evoluat în ultimii ani, criminalitatea având din ce în ce mai mult o dimensiune online. Acest lucru necesită noi acțiuni la nivelul UE, întrucât traficanții beneficiază de oportunități de a recruta, a controla, a transporta și a exploata victimele, precum și de a-și transfera profiturile și de a intra în contact cu utilizatori din UE și din afara acesteia.

Normele actualizate vor oferi instrumente mai puternice pentru ca autoritățile de aplicare a legii și cele judiciare să investigheze și să urmărească penal aceste noi forme de exploatare, de exemplu, prin asigurarea faptului că utilizarea cu bună știință a serviciilor furnizate de victime ale traficului de persoane constituie o infracțiune. Propunerea Comisiei Europene prevede sancțiuni obligatorii și împotriva întreprinderilor, nu numai împotriva persoanelor fizice, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane. Propunerea vizează, de asemenea, îmbunătățirea procedurilor de identificare timpurie și de sprijinire a victimelor în statele membre, în special prin crearea unui mecanism european de orientare destinat victimelor.

În special, normele actualizate prevăd includerea căsătoriilor forțate și a adopțiilor ilegale printre tipurile de exploatare pe care le acoperă definiția directivei. Statele membre vor trebui să incrimineze aceste fapte în dreptul lor penal național ca trafic de persoane. De asemenea, normele includ o trimitere explicită la infracțiunile de trafic de persoane comise sau facilitate prin intermediul tehnologiilor informației și comunicațiilor, inclusiv al internetului și al platformelor de comunicare socială și sancțiuni obligatorii pentru persoanele juridice implicate în infracțiuni de trafic de persoane, cum ar fi excluderea acestora de la posibilitatea de a primi beneficii publice sau închiderea temporară sau definitivă a unităților în care a avut loc infracțiunea de trafic de persoane. De asemenea, includ mecanisme naționale oficiale de orientare destinate victimelor pentru a îmbunătăți identificarea timpurie și îndrumarea acestora pentru a li se acorda asistență și sprijin; se va crea baza pentru un mecanism european de orientare prin numirea unor puncte focale naționale, dar și intensificarea reducerii cererii prin incriminarea persoanelor care utilizează în cunoștință de cauză serviciile furnizate de victime ale traficului de persoane.

Eurostat urmează să publice date anuale privind traficul de persoane la nivelul UE.

În prezent este rândul Parlamentului European și al Consiliului să examineze propunerea. După adoptarea noilor norme, statele membre vor trebui să le transpună în legislația lor națională.

Traficul de persoane este o infracțiune transfrontalieră, care afectează toate statele membre. Rămâne o amenințare gravă în UE, în pofida progreselor înregistrate în ultimii ani pentru combaterea acesteia. Cel de al patrulea raport privind progresele înregistrate în combaterea traficului de persoane, publicat luni, oferă o imagine de ansamblu, bazată pe fapte, a aspectelor-cheie privind traficul de persoane în UE. Începând din 2011, Directiva privind combaterea traficului de persoane a reprezentat cadrul juridic al eforturilor UE de prevenire și combatere a acestui fenomen. A oferit un temei juridic pentru un răspuns solid în materie de justiție penală și pentru standarde ridicate de protecție și sprijin pentru victime. Cu toate acestea, evoluțiile recente impun o actualizare a normelor în vigoare.

Potrivit raportului CE, primele cinci țări din UE în ceea ce privește cetățenia victimelor traficului de persoane, în funcție de numărul acestora, au fost următoarele: România, Franța, Italia, Bulgaria și Polonia. Primele cinci țări din afara UE în ceea ce privește numărul de victimelor traficului de persoane în UE au fost: Nigeria, China, Moldova, Pakistan și Maroc. 37% din totalul victimelor înregistrate erau cetățeni ai țării în care au fost înregistrate (trafic intern).

Mai multe state membre au evidențiat utilizarea metodei „lover boy” de către traficanți pentru ademenirea copiilor și a femeilor tinere în scopul exploatării sexuale. În perioada de raportare, Europol și Eurojust au sprijinit în special România, Franța și Spania în două operațiuni diferite care vizau rețele infracționale care recrutau victime prin intermediul metodei „lover boy”. „Lover boys” sunt traficanți de persoane care, de obicei, operează încercând să să facă fete sau băieți tineri să se îndrăgostească de ei, manipulându-i, pentru a-i exploata, de exemplu în industria sexului.

În aprilie 2021, Comisia a prezentat și Strategia UE de combatere a traficului de persoane (2021-2025), axată pe prevenirea infracționalității, aducerea traficanților în fața legii, protejarea victimelor și consolidarea capacității lor de acțiune. Evaluarea și posibila revizuire a Directivei privind combaterea traficului de persoane pentru a o face adecvată scopului a fost una dintre acțiunile-cheie ale strategiei. Întrucât infracțiunea de trafic de persoane este comisă adeseori de grupări organizate, Strategia de combatere a traficului de persoane este strâns legată de Strategia UE de combatere a criminalității organizate. Protejarea societății împotriva criminalității organizate și, în special, combaterea traficului de persoane reprezintă o prioritate în cadrul Strategiei UE privind uniunea securității.

(sursa: Mediafax)