Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Bucureștiul intenționează să canalizeze o parte substanțială din investiția sa nucleară de 20 de miliarde de euro către finalizarea unităților 3 și 4 de la centrala de la Cernavodă până în 2030. Cele două reactoare existente ale amplasamentului furnizează deja aproximativ 20% din energia electrică a țării, dar proiectul de extindere a fost dezbătut timp de mai bine de un deceniu și amânat în mod repetat din cauza constrângerilor financiare, arată o analiză publicată de euractiv.com.
Momentul ales nu este întâmplător. Pe măsură ce UE se străduiește să elimine treptat gazul rusesc și să își recalibreze strategia energetică, statele membre estice accelerează investițiile în capacități interne cu emisii reduse de carbon pentru a reduce expunerea geopolitică și a consolida reziliența regională.
Operatorul de stat afirmă că finanțarea va combina sprijin de stat, obligațiuni corporative, împrumuturi externe și finanțare UE. România speră la o subvenție de 600 de milioane de euro din fondul de modernizare al UE, care canalizează veniturile din sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), care îi obligă pe poluatori să plătească pentru emisiile lor de CO2.
Alăturarea la clubul nuclear
Această nouă mișcare pentru energia nucleară aliniază România cu țări precum Slovacia, Republica Cehă și Finlanda, care s-au aliniat toate în spatele Franței pentru a susține energia nucleară ca o modalitate de a reduce dependența de energia rusească. Având în vedere că UE a convenit recent asupra unei interdicții definitive a importurilor de gaze rusești, energia nucleară pare din ce în ce mai atractivă.
În alte părți ale regiunii, Polonia, o țară tradițional alimentată cu cărbune, înregistrează o creștere a sprijinului public pentru energia nucleară. Un sondaj recent la nivel național a sugerat că peste 90% dintre polonezi susțin construirea de centrale nucleare. Varșovia își planifică propriul proiect SMR în apropierea orașului central Włocławek, în contextul în care țara încearcă să își reducă dependența de cărbune.
Germania s-a opus de mult timp energiei nucleare, închizându-și recent ultimele reactoare după ce eliminarea treptată a acestora s-a accelerat în urma dezastrului de la Fukushima din 2011.
Dezbaterea a reapărut recent, ministrul energiei, Katherine Reiche, proaspăt numit în funcție, exprimându-și sprijinul pentru energia nucleară anul trecut, iar cancelarul Friedrich Merz afirmând mai recent că ieșirea Germaniei a fost o „greșeală strategică gravă”.
Energia nucleară rămâne o problemă politică controversată în UE, abordând aspecte precum siguranța, ajutoarele de stat și reglementările privind investițiile ecologice.
Cu toate acestea, criza gazelor din 2022-2023 și creșterea bruscă a costurilor energiei au transmis un semnal că dependența de combustibilul importat nu mai este fezabilă, în special pentru membrii UE vecini cu Rusia și conflictul din Ucraina.
Acest lucru este valabil mai ales pentru țări precum România și Polonia, situate pe flancul estic al blocului comunitar, unde energia nucleară este din ce în ce mai mult văzută ca o formă de asigurare împotriva volatilității prețurilor la energie și a incertitudinii geopolitice.
Vizând piața de export
Actorii din industrie implicați în proiecte energetice majore spun că strategia se referă și la poziționarea pe piață, nu doar la capacitate.
„România accelerează investițiile în energia nucleară deoarece dorește să treacă de la a fi în principal un actor dominant pe piața regională a energiei la a deveni o sursă de stabilitate pe flancul estic al UE”, a declarat pentru Euractiv Radu Pițurlea, CEO și președinte al Concelex. Compania sa este implicată în construirea sistemului de stocare uscată a combustibilului nuclear uzat de la Cernavodă.
„Aceste investiții nu se referă doar la adăugarea de noi megawați la rețea; ci la construirea coloanei vertebrale fizice care poate transforma România într-un exportator de energie previzibil pentru estul și sud-estul Europei”, a adăugat Pițurlea.
Există însă și motive întemeiate pentru a consolida aprovizionarea internă. România are unele dintre cele mai mari prețuri la electricitate din Europa. La sfârșitul anului trecut, țara a devenit pentru scurt timp cea mai scumpă piață de energie din UE, Bucureștiul clasându-se drept cea mai scumpă capitală europeană pentru electricitate. Ajustați în funcție de puterea de cumpărare, consumatorii români se confruntă cu unele dintre cele mai mari costuri la electricitate din lume.
Reactoare modulare mici
Pe lângă construirea a încă două reactoare nucleare la Cernavodă, România intenționează să dezvolte și o centrală electrică cu reactor modular mic (SMR) la Doicești – un oraș mic situat la 90 km nord de București. SMR-ul ar plasa România în fruntea eforturilor europene de dezvoltare a acestei tehnologii aflate la început de drum.
Reactoarele nucleare SMR reprezintă o nouă generație de reactoare nucleare, mai mici și cu o amprentă de carbon mai mică decât cele tradiționale, promovate din ce în ce mai mult de mai multe state membre ale UE ca o alternativă flexibilă la centralele nucleare de mare anvergură.
Potrivit Romatom, asociația pentru energie nucleară a României, proiectul Doicești, susținut de SUA, din sudul țării, a primit deja sprijin inițial din partea SUA sub formă de asistență tehnică și granturi. Parteneriatul cu compania americană NuScale Power a fost anunțat în cadrul unei întâlniri între președintele de atunci, Klaus Iohannis, și oficiali americani, în marja summitului climatic COP26 de la Glasgow, în urmă cu cinci ani.
Dacă proiectul se va concretiza, România ar putea deveni prima țară din Europa care implementează tehnologia SMR.
Doar Rusia și China operează în prezent astfel de reactoare la nivel comercial. Oficialii români își propun să pună în funcțiune centrala până în 2030, o mișcare care ar consolida semnificativ rolul țării ca furnizor regional de energie electrică.
Citește pe Antena3.ro
