x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Observator Românii consumă de cinci ori mai puţin peşte decât media din ţările Uniunii Europene

Românii consumă de cinci ori mai puţin peşte decât media din ţările Uniunii Europene

de Agerpres    |    20 Oct 2014   •   18:00
Românii consumă de cinci ori mai puţin peşte decât media din ţările Uniunii Europene

Românii consumă între 4 şi 4,5 kilograme de peşte pe an, adică de cinci ori mai puţin decât media înregistrată în ţările Uniunii Europene, iar importurile de peşte reprezintă peste 80% din consum, a declarat, la Tulcea, Gheorghe Văcaru, consilier în cadrul Autorităţii de Management pentru Programul Operaţional de Pescuit (POP) din cadrul Ministerului Agriculturii.

"Consumul de peşte în România înainte de 1989 era de 6-8 kilograme pe locuitor şi pe an, însă, după 10 ani de la revoluţie, consumul a scăzut la două kilograme pentru că românii au simţit o destindere faţă de alte produse. Însă, în ultimii 3-4 ani, consumul de peşte a variat între 3, 4 chiar 4,5 kilograme pe locuitor şi pe an, dar importurile reprezintă peste 80%. Numai anul trecut importurile au reprezentat 87% din consum", a precizat Gheorghe Văcaru.

România importă cel mai mult peşte din Norvegia sau din ţările Americii de Sud, dar şi din Grecia, Italia şi, mai nou, din Turcia şi Ungaria. Pe primul loc în preferinţele românilor a rămas în continuare macroul, urmat de crap, şalău şi somn, însă şi somonul a înregistrat o creştere în ultimii ani. Gheorghe Văcaru afirmă că în vestul Europei crapul nu se prea consumă, "pentru că are prea mute oase", însă atunci când vin în România străinii mănâncă cu mare plăcere această specie de peşte.

În Uniunea Europeană, consumul mediu anual de peşte este 20 de kilograme pe locuitor, dar şi aici sunt variaţii foarte mari, în funcţie de tradiţie. În Ungaria consumul este de 2-3 kilograme pe locuitor şi pe an, în timp ce în Portugalia sau Spania ajunge şi la 50 - 60 de kilograme. La nivel mondial, cei mai mari consumatori de peşte sunt japonezii, cu peste 90 de kg pe locuitor şi pe an.

Chiar dacă românii vor să consume peşte indigen, producţia internă este departe de ceea ce se producea înainte de anii '90, când în piscicultura românească se obţineau în jur de 50.000 de tone de peşte, consideră consilierul din Ministerul Agriculturii.

"Anul trecut s-au produs un pic peste 10.000 de tone de peşte în pescăria de apă dulce din România. S-a simţit şi criza în piscicultură, însă uşor-uşor a început să crească şi mă aştept ca măcar jumătate, dacă nu toate proiectele finanţate prin POP 2007-2013, să aibă succes. Numai în aceste ferme se poate obţine un spor de producţie de 30 - 40%. De altfel, una dintre ţintele POP a fost de a creşte producţia de acvacultură cu 40%, raportat la anul de referinţă 2005, când producţia era undeva la 8.000 de tone de peşte", a subliniat Văcaru.

În opinia acestuia, implementarea unor proiecte de acvacultură cu ajutorul POP 2007-2013 va avea influenţe pozitive în următorii 3-4 ani asupra consumului de peşte, începând chiar cu anul 2015, pentru că se aşteaptă ca aceste ferme să intre efectiv în producţie.

România are licenţiate pentru activitatea de acvacultură în jur de 100.000 de hectare de luciu de apă, însă nu toate fermele produc pentru piaţă. Foarte multe ferme din jurul Bucureştiului, chiar şi din Delta Dunării, au ca principală activitate pescuitul sportiv.

"În sectorul agricol sunt undeva la 1.800 de hectare de luciu de apă, iar activitatea de bază este pescuitul sportiv, care a devenit o adevărată industrie în România, dar exista şi zone unde producţia de peşte a rămas importantă, şi mă refer la judeţele din nordul Moldovei, respectiv Botoşani, Iaşi, Suceava, unde se produce peşte comparabil cu cantităţile de dinainte de 1989", a adăugat piscicultorul Gheorghe Văcaru.

Potrivit sursei citate, punerea în valoare a fermelor şi modernizarea fermelor piscicole existente ar trebui să fie unul dintre obiectivele principale ale viitorului Program Operaţional pentru Pescuit.

"Acvacultura este în creştere. Piaţa peştelui şi consumul de peşte la nivel mondial sunt în creştere, iar în UE întâlnim cel mai mic ritm de creştere al acvaculturii, principalul factor limitativ fiind terenul. În schimb, la noi, este un paradox: avem spaţiul amenajat pentru piscicultură, dar nu este pus în valoare", a adăugat consilierul MADR.

România are la ora actuală în jur de 580 - 600 de unităţi piscicole de dimensiuni ce variază de la 1.000 de mp până la 1.000 de hectare, surprinzător însă că judeţele din nordul Moldovei (Botoşani, Iaşi Suceava) asigură 30- 40% din producţia din acvacultură a României. Înainte de 1989 erau mult mai puţine unităţi piscicole pentru că erau de dimensiuni mult mai mari şi produceau mult mai multe peşte.

Un lucru îmbucurător este faptul că a crescut semnificativ producţia internă de păstrăvi în România, fiind de peste patru ori mai mare decât înainte de anii '90. Cu toate acestea, România încă importă masiv păstrav din Turcia.

La nivel mondial, China este cel mai mare producător de peşte din acvacultura de ape dulci, în statisticile FAO existând China şi pe urmă graficele cu restul lumii.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale organizează, în perioada 15-18 octombrie 2014, o vizită la beneficiari ai proiectelor finanţate din Programul Operaţional pentru Pescuit (POP) 2007-2014 din judeţele Călăraşi, Tulcea şi Constanţa, acestea fiind identificate ca exemple de bună practică. 

×
Subiecte în articol: consum peste peste