Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Nouă din zece români se tem de creşterea preţurilor, potrivit unui raport preliminar al Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV) din cadrul Academiei Române.
Această temere este urmată de majorarea impozitelor (87%) şi criminalitate (45%).
Aproape 87% dintre români sunt nemulţumiţi sau foarte nemulţumiţi de scena politică, în timp ce mai mult de jumătate din populaţie (51%) apreciază negativ felul în care este condusă ţara.
În ceea ce priveşte calitatea serviciilor din România, atât sistemul de sănătate, cât şi cel de pensii sunt privite negativ de 39%, respectiv 20% din români. Peste 70% din populaţia României consideră că la noi condiţiile de viaţă din ţară sunt mai proaste sau mult mai proaste decât în anii anteriori, în timp ce mai mult de jumătate din români (53%) apreciază că peste un an condiţiile de viaţă vor fi mai proaste sau mult mai proaste faţă de prezent. Potrivit sursei citate, 49% din populaţia României consideră că, în 2010, condiţiile de viaţă sunt mai proaste decât în anul anterior, în timp ce 23% din respondenţi sunt de părere că nivelul de trai este mult mai prost la ora actuală decât în 2009.
Românii sunt însă mulţumiţi de locuinţă, doar 1% îşi apreciază negativ locuinţa, în anul 2010 înregistrându-se cele mai înalte aprecieri ale locuinţei, de 60%, pe tot parcursul anilor din seria de date.
Studiul este intitulat "Calitatea Vieţii 2010" şi a fost realizat pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional de 1.162 de persoane în vârstă de peste 18 ani.
Motivele pentru care românii sunt atât de nemulţumiţi pot fi găsite într-un studiu mai vechi ai Institutului, prezentat acum două luni. "Statul român cheltuieşte pentru domeniul social proporţia cea mai mică, nu numai în raport cu PIB, dar şi ca pondere din buget: 36,5% faţă de 55,9% media UE", se arată în raportul "România după 20 de ani". De asemenea, România nu are un stat prea mare, raportat la mărimea economiei, ci, dimpotrivă, este statul cel mai mic din Europa, la mare distanţă de media statelor europene. Dacă ţările dezvoltate investesc peste 30% din PIB în sfera politicilor sociale, România investeşte mai puţin de jumătate din media UE: 16,4%, sub toate ţările europene care au trecut prin tranziţie, în prezent state membre ale UE.
Avertismente neascultate despre sănătate şi învăţământ
În privinţa învăţământului şi sănătăţii, avertismentele au fost dese chiar şi înainte de dezastrul de la maternitatea Giuleşti, unde 5 bebeluşi au murit şi alţi şase se luptă pentru viaţă. Nu mai departe de acum două luni, Academia Română dădea publicităţii prin Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii raportul "România după 20 de ani" unde se prezentau date cutremurătoare despre situaţia sectoarelor de sănătate şi învăţământ din România.
Acestea au depăşit o singură dată în 20 de ani 4% din PIB, în timp ce celelalte ţări au cheltuieli aproape duble. Calitatea serviciilor sistemului de sănătate românesc este scăzută în comparaţie cu ţările UE, din cauza mai multor factori. Aceştia sunt subfinanţarea sistemului pe termen lung (procentul în PIB al cheltuielilor publice cu sănătatea a fost permanent sub nivelul celorlalte ţări europene vestice, dar şi vecine), managementul prost al resurselor existente, structura defectuoasă a finanţării şi acoperirea deficitară cu spitale şi medici în mediul rural. De asemenea, accesul la medicamente şi analize este o problemă lunară (prin epuizarea plafonului financiar al medicamentelor compensate şi gratuite, deşi statuate prin lege ca accesibile) în special pentru categoriile defavorizate, care nu îşi permit accesul la serviciile private.
"Se poate presupune că guvernarea noastră duce o politică constantă de dezagregare a sistemelor publice de educaţie şi sănătate atât prin subfinanţare, cât şi prin decredibilizare prin exemple negative luate sistematic. Se pare că există o puternică orientare politică de privatizare a acestor servicii, cu toate consecinţele lor sociale negative. Efectul probabil este accentuarea polarizării sociale, în timp ce segmentul sărac, în extindere, este condamnat la o educaţie precară şi o stare de sănătate tot mai sărac susţinută", scria în raportul "România după 20 de ani".
Citește pe Antena3.ro
