Sat de 6.000 de ani scos la lumina

02 Oct 2004 • 00:00

OBSERVATOR

Cercetarile arheologice desfasurate in satul Malaiestii de Jos, ce apartine de comuna Dumbravesti, au dus la descoperirea unui sat vechi de peste 6.000 de ani, care dateaza din epoca finala a neoliticului, cultura Gumelnita.

NINA MARCU

O asezare veche de 6.000 de ani, uitata, nestiuta, astupata de pamant, a fost scoasa la iveala de arheologii de la Muzeul de Istorie si Arheologie Prahova. Este una dintre cele mai importante descoperiri, ea atestand inca o data ca pe plaiurile prahovene a fost viata din cele mai vechi timpuri. Desi au trecut atatea mii de ani, in caramizile uneia dintre casele din sat, distrusa in urma unui incendiu devastator, s-au pastrat inca frunze usor ingalbenite de toamna.

SCURT ISTORIC. In ultimii trei ani s-au reluat, cu truda si migala, sapaturile la mai multe situri arheologice din judetul Prahova, zona Vaii Varbilaului fiind unul dintre punctele fierbinti ale cercetarilor. Aceasta este cunoscuta atat publicului larg, cat si specialistilor gratie descoperirii coifului dacic de aur, in 1927. Celebrul coif a fost gasit de niste copii din Poiana Cotofenesti, care se jucau linistiti pe dealurile din apropierea satului. Ulterior, cercetarile arheologice din zona au dus la descoperirea unor importante obiective istorice, cum sunt castrul roman de la Malaiesti (in fapt, Sfarleanca), cetatile dacice de la Plopeni si Slanic, asezarea neolitica de la Malaiestii de Jos. Aceste descoperiri plaseaza Valea Varbilaului, in ansamblu, ca pe o zona cu un important potential arheologic si istoric. De aceea, Muzeul Judetean de Istorie si Arheologie Prahova, in colaborare cu Muzeul National de Istorie a Romaniei din Bucuresti, au initiat la Malaiestii de Jos ample si sistematice cercetari, in cadrul unui proiect ce vizeaza abordarea epocii neolitice in nordul Munteniei.

MICUL SAT. Cercetarile arheologice desfasurate in satul Malaiestii de Jos, ce apartine de comuna Dumbravesti, au dus la descoperirea unui sat vechi de peste 6.000 de ani, datand din epoca finala a neoliticului, cultura Gumelnita. Asezarea a disparut, conform cercetarilor, in urma unui puternic incendiu ce a mistuit toate locuintele de aici. Din cauza incendiului, izbucnit pe neasteptate, satul a fost parasit in graba. Oamenii au fugit doar cu ce se afla pe ei. N-au reusit, dupa cum spun arheologii Alin Franculeasa si Eugen Pavelet, sa ia nimic din ce aveau in case.

Asa se face ca vasele, uneltele, dar si obiectele de cult au ramas in locuinte, permitand - la 6.000 de ani de la nefericitul eveniment - arheologilor sa scoata la suprafata piese de o deosebita frumusete. Satul pare sa fi fost fortificat, zona de vest fiind intrerupta de o alveolare larga, aceasta fiind, dupa toate probabilitatile, un sant care bara zona de acces spre asezare. Nu avea mai mult de cateva case, satul in totalitatea lui, cel putin conform descoperirilor de pana acum, insumand ceva peste 2.000, 3.000 de metri.

Citește pe Antena3.ro

O tânără care a făcut un test ADN ca să afle care este istoria familiei sale a făcut o descoperire șocantă despre bunica ei

CARAMIZILE CU FRUNZE. Cea mai spectaculoasa descoperire din satul de la Malaiesti este o locuinta gumelniteana, puternic incendiata. S-a gasit temelia casei, pastrata aproape intacta. Mai mult, in resturile de pereti incendiati, in caramizile din care erau facuti acesti pereti s-au gasit amprente de frunze. "Ceea ce demonstreaza, a precizat muzeograful Alin Franculeasa cu ochii lucind de ineditul descoperirii, ca stim cand a fost construita casa. Este exclus sa fi fost facuta toamna tarziu, iarna sau primavara timpuriu. A fost ridicata spre sfarsitul verii, poate inceputul toamnei." Asta, desigur, daca acum sase milenii ecosistemul nu era altul fata de cel de azi. Locuinta cu frunze ramase in caramizi avea, ca mai toate locuintele acelor timpuri, forma rectangulara, era construita din lut, lemn si nuiele, acoperita cu stuf si crengi de pomi. Dimensiunile aproximative ale locuintei erau de 6,5 x 4 m. Aici s-au descoperit 20 de vase de lut, variate ca forme si dimensiuni, dar si foarte multe fragmente de vase ce nu pot fi inca intregite. In locuinta se aflau si patru rasnite de piatra, folosite la macinatul graului, din care se obtinea faina. Au fost descoperite, de asemenea, si patru statuete antropomorfe feminine, facute din lut, ce reprezentau probabil zeitati si care erau folosite in diverse ritualuri magico-religioase. O piesa deosebita gasita in aceasta locuinta este o stampila de lut circulara, decorata cu motivul spiralei. Spirala a reprezentat pentru populatiile vechi un semn cu o incarcatura simbolica, aparand ca decor pe unele piese de cult, dar si pe ceramica. Stampila gasita aici ar fi putut fi folosita pentru impregnarea unor tesaturi, dar si pentru tatuaje. Tot acolo au fost descoperite si cateva vase miniaturale. Unul dintre ele are forma rectangulara si este de tip cadita. Ceramica tuturor vaselor este decorata, in general, prin incizii si caneluri fine, dar si prin pictura cu ocru, rosu sau alb, toate culori naturale, pastrate in bune conditii pana azi. Arheologii spun ca familia din casa respectiva era una instarita, tinand cont de valoarea obiectelor descoperite.

UNELTE

In cadrul asezarii, la alte locuinte decat cea prezentata, au fost descoperite, alaturi de ceramica, unelte de piatra. Unele erau cioplite, altele slefuite. Cercetarile au scos la iveala si foarte multe resturi de debitaj - aschii de lemn, cum sunt cunoscute popular - ceea ce arata ca uneltele erau prelucrate in cadrul asezarii de catre mesteri local. Aceasta activitate este reliefata si de descoperirea mai multor percutoare din piatra, dar si a materiei prime folosite.

GUMELNITA SI CUCUTENI

Descoperirile de la Malaiesti au o deosebita importanta, deoarece ele atesta o puternica intrepatrundere intre elemente timpurii ale culturii Cucuteni si cultura Gumelnita. De altfel, in zona Prahovei, au fost descoperite elemente comune in modelarea si decorarea ceramicii, in modelarea idolilor antropomorfi, in organizarea interna a asezarii. Fragmentele de ceramica si uneltele din piatra descoperite la Malaiesti atesta locuirea in aceste zone din epoca bronzului, neolitic, epoca geto-daca.

Foto

ECHIPA

Colectivul arheologic a fost format din: Dr. Radian-Romus Andreescu, de la Muzeul National de Istorie a Romaniei, care a fost si responsabil stiintific, Alin Franculeasa si Eugen Pavelet de la Muzeul Judetean de Istorie si Arheologie Prahova. La sapaturi au participat si studenti de la Universitatea Valahia Targoviste. Fondurile de cercetare au fost asigurate de Muzeul Judetean de Istorie si Arheologie Prahova.