Sfinti Romani - Voievodul Stefan cel Mare si Sfant

Iubirea fata de tara si dorul arzator pentru credinta l-au facut Sfant. La 2 iulie credinciosii si Biserica Ortodoxa Romana serbeaza praznicului lui Stefan cel Mare si Sfant.

Iubirea fata de tara si dorul arzator pentru credinta l-au facut Sfant. In balanta cu binele facut omenirii, faptele sale negative se transforma in colb. La 2 iulie credinciosii si Biserica Ortodoxa Romana serbeaza praznicului lui Stefan cel Mare si Sfant.

Atletul Crestinatatii ne priveste de sus din Ceruri. La dreapta lui Dumnezeu, alaturi de Apostoli, sta Stefan, domnul Moldovei. Viata si destinul marelui domnitor se leaga de povestea plina de lacrimi si de suferinta a pamanturilor Moldovei.

Pe cand nu cursesera inca destule lacrimi romanesti cat sa-L induplece pe Dumnezeu sa lege pe vecie cele trei tari romanesti, soarta fratilor ardeleni, munteni si moldoveni statea sub semnul nestatorniciei. Vanturi dusmanoase bateau cele trei tari din toate partile, uneori pe rand, alteori toate deodata. In calea dusmanilor sute, s-a pus pavaza romanilor si intregii crestinatati un moldovean, os de domnitor. Stefan cel Mare este primul domnitor roman care a fost canonizat de Biserica Ortodoxa Romana.

O VIATA SUB SEMNUL CRUCII. Stefan cel Mare si Sfant (1457-1504) a urcat pe tronul Moldovei la 14 aprilie 1457, tara aclamandu-l domn la locul numit "Direptate", loc unde Mitropolitul Teoctist al Moldovei l-a uns cu Sfantul Mir, dupa cum cerea datina moldoveneasca. Domnia lui Stefan cel Mare nu a inceput sub cele mai bune auspicii. Vecinii unguri si polonezi cautau sa sfasie biata tara a Moldaviei, iar turcii cei pagani doreau transformarea intregii Europe in pasalac. Stefan avea de ales, sa se inchine la un "puternic" sau la altul ori sa ia Crucea drept stea calauzitoare, pentru a-si conduce poporul spre biruinta sau pieire. Voievodul a ales Crucea. Nici nu se putea altfel. Credinta ortodoxa a fost unul din pilonii cei mai importanti ai formarii lui Stefan ca om, ca viitor conducator al tarii in care si tatal sau fusese domn. Spiritul crestin i-a fost sadit de parintii sai de mic si nu a disparut pana cand domnul nu si-a pus mainile pe piept. Avand semnul Domnului in fruntea sa si a Moldovei, Stefan a pornit intr-o domnie de 47 de ani ce a schimbat radical destinele romanilor. Calauziti de el, moldovenii au invatat sa nu mai plece capul, ci sa si-l tina drept, cum ii sade bine unui crestin.

DE CE SFANT? In intreaga istorie zbuciumata a romanilor gasim domnitori care au facut numai bine pentru supusi, patrie si neam. Il avem pe Vlad Tepes, il avem pe Mihai Viteazul, primul unificator al Tarilor Romane, Matei Basarab, Iancu de Hunedoara si multi altii, dar nici unul din acestia nu a ajuns sa fie canonizat. Stefan cel Mare a devenit Sfant.

SFANT. Cuviosul Daniil Sihastru, sfatuitorul domnitorului Stefan

DE CE? Stefan-Voda cel Sfant a fost primul si singurul suveran roman intrat inca din timpul vietii in constiinta colectiva a poporului si venerat spontan de credinciosi, care i-au recunoscut inaltele calitati spirituale si l-au cinstit ca sfant. Drumul lui Stefan spre Dreapta Domnului se inlantuie cu cel al apararii Moldovei de dusmani si cu cel al ridicarii a 44 de locase de cult, biserici si manastiri. Veneratia oamenilor nu era de neinteles, din contra, ea se intemeia pe evidenta trasaturilor crestine de exceptie ale voievodului. Rezistenta eroica, ba chiar miraculoasa in acele vremuri zbuciumate, in fata turcilor "cata frunza, cata iarba". Domnitorul era slavit pentru lucrurile vitejesti fata de care "nimenea din domni, nici mai nainte, nici dupa aceea l-au ajunsu", dupa cum il caracteriza Grigore Ureche. Langa Sfantul Stefan cel Mare a stat un alt sfant, Cuviosul Daniil Sihastrul, sfatuitorul Domnului Moldovei. Impreuna, cei doi au intrat in istorie, in credinta populara si, in cele din urma, in randul sfintilor romani. Rugile aprinse ale oamenilor catre el, de la moartea lui si pana astazi, precum si cultul pentru persoana sa dezvoltat in zona Moldovei au dus la canonizarea lui Stefan cel Mare si Sfant, dar si a Cuviosului Daniil Sihastru de catre Biserica Ortodoxa Romana la 2 iulie 1992. (Articol realizat cu sprijinul Parintelui Constantin Stoica, seful Biroului de Presa al Patriarhiei Romane)

CTITORII

Istoria scrisa, precum si istoria populara spun ca dupa fiecare batalie castigata Stefan cel Mare ridica un locas de cult ca multumire adusa lui Dumnezeu pentru ajutorul dat in obtinerea victoriei. Intr-o scrisoare trimisa conducatorilor europeni Stefan arata insemnatatea ajutorului divin: "Am luat sabia in mana si, cu ajutorul Domnului Dumnezeu nostru Atotputernic, am mers impotriva dusmanilor crestinitatii, i-am biruit si i-am calcat in picioare si pe toti i-am trecut prin ascutisul sabiei noastre; pentru care lucru fie laudat Domnul Dumnezeul nostru". Cea mai vestita ctitorie a sa, Manastirea Putna, a fost construita dupa cucerirea Chiliei. In 1470 ea a fost sfintita de 64 de ierarhi si preoti, in frunte cu Mitropolitul Teoctist. Despre aceasta minunata slujba de sfintire aflam din "Letopisetul de la Putna". Aceasta manastire are o insemnatate speciala, deoarece aici Stefan cel Mare si Sfant si-a gasit loc de ingropaciune si de odihna vesnica. O alta mare ctitorie a lui Stefan este Voronetul, denumit si "Capela Sixtina a Orientului", pentru marea fresca de pe fatada de vest, numita "Judecata de apoi". De asemenea, "albastrul de Voronet" este considerat de specialisti ca unic in lume. Pe fondul albastru este prezentat "Arborele lui Iesei" sau Genealogia Mantuitorului nostru Iisus Hristos, iar pe coloane sunt pictati filozofii greco-latini.