Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Preoţii s-au alăturat ecologiştilor din Romănia, care vociferează de mai mult timp faţă de proiectul de exploatare a zăcămăntului de la Roşia Montană. Preoţii s-au rugat la Dumnezeu printr-o căntare bisericească in Psalmi şi au susţinut o conferinţă impotriva "eventualei materializări a proiectului".Â
Preoţii s-au alăturat ieri ecologişitilor din Romănia care vociferează de mai mult timp faţă de proiectul de exploatare a zăcămăntului de la Roşia Montană.
Mai mulţi preoţi de diferite confesiuni au participat ieri la a patra ediţie a conferinţei ecologice "Roşia Montană - El Dorado sau Apocalipsă". Evenimentul, care se incheie astăzi, este organizat in capitala culturală europeană, Sibiu, de către Academia Evanghelică Transilvania, Fundaţia Ecologică Germană şi Biserica Evanghelică din Bavaria. Pentru a-şi manifesta opoziţia faţă de exploatarea zăcămăntului auroargintifier de la Roşia Montană, preoţii s-au rugat la Dumnezeu printr-o căntare bisericească in psalmi şi au susţinut o conferinţă intr-o biserică afectată de o eventuală materializare a proiectului, informează agenţia Rompres.
Deşi nu au părut foarte incăntaţi de implicarea bisericii in acţiunile de protest, laicii i-au intămpinat pe opozanţii proiectului cu gurile acoperite de leucoplaste. Nu au existat manifestaţii zgomotoase, aşa cum s-a intămplat la sfărşitul săptămănii trecute, la inaugurarea unui centru de informare, in prezenţa preşedintelui Camerei Deputaţilor, Bogdan Olteanu, a Principesei Margareta a Romăniei, a preşedintelui Academiei Romăne, Ionel Haiduc, şi a preşedintelui Fundaţiei Soros Romănia, Renate Weber, după cum a precizat corespondentul Rompres.
Activităţile de exploatare a regiunii Roşia Montană, de compania cu nume omonim, care, in mai 2006, a depus Raportul de evaluare a impactului asupra mediului la Ministerul Mediului, sunt planificate să dureze 16 ani şi vor consta din activităţi convenţionale de exploatare in carieră. Rompres aminteşte că, potrivit proiectului, vor fi exploatate patru cariere - Cetate, Cărnic, Orlea şi Jig - , ultimele două urmănd a fi iniţiate in anul al şaptelea, respectiv in anul al nouălea de exploatare. Locurile de muncă vor varia de la 1.200 in perioada de construcţie la circa 600 in perioada de exploatare.
Compania Roşia Montană Gold Corporation este interesată de zăcămintele din regiune, mai ales că studii recente au arătat că rezervele auroargintifere de la Roşia Montană se ridică la circa 330 de tone de aur şi peste 1.600 de tone de argint. Proiectul a provocat, de la bun inceput, o serie de controverse, cu deosebire in răndul societăţii civile. Cei mai vehemenţi opozanţi ai acestui proiect sunt Academia Romănă, Fundaţia Soros, ecologişti, reprezentanţi ai unor biserici.
... PENTRU UNII CIUMĂ. Nu la fel de hotărăt e ministrul romăn al Mediului şi Gospodăririi Apelor. Attila Korodi a declarat recent că investiţia de la Roşia Montană nu este de interes public naţional, ci una privată şi, in consecinţă, nici un localnic nu va putea fi expropriat, iar atăta timp căt va exista cel puţin o persoană care se opune strămutării, compania va fi obligată să-şi refacă intreaga documentaţie. Reacţia şefului portofoliului de la Mediu a produs calm la Roşia Montană. După o perioadă in care nu au mai avut loc mitinguri organizate de susţinători sau opozanţi ai proiectului, lucrurile s-au precipitat, precizează Rompres. Ultimul eveniment de acest gen organizat de susţinătorii proiectului a constat intr-o demonstraţie cu sicrie şi spănzurători, care trimiteau cu găndul la faptul că moartea ar fi ultima soluţie in cazul nerealizării investiţiei.
Citește pe Antena3.ro
