x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Umbra Hertei Müller la cimitirul din Niţchidorf

0
Autor: Viorel Ilişoi 12 Oct 2009 - 00:00
Umbra Hertei Müller la cimitirul din Niţchidorf Marin Raica/Jurnalul Naţional
Vezi galeria foto
Din ziua când s-a anunţat la televizor că scriitoarea germană Herta Müller a luat Premiul Nobel pentru literatură şi s-a amintit că s-a născut şi a copilărit în România, mulţi oameni din satul ei natal se întreabă ce înseamnă Premiul Nobel şi cine e acestă Herta Müller. Şi dacă e voba de o consăteancă de-a lor şi de un milion de euro, ei cu ce se aleg din asta? Herta Müller este o necunoscută în Niţchidorf, satul pe care ea l-a făcut cunoscut într-o singură zi în toată lumea.


NOI VREM CEVA!
Câteva femei se învârtesc de două zile pe uliţele pietruite, mai largi decât cele mai largi bulevarde din Capitală, pândesc când trece vreun străin şi-l întreabă dacă e de la Nobel, dacă a adus vreun ban, ceva, să le dea şi lor, sătenilor din Niţchidorf, ori poate nişte ajutoare, haine, alimente, nu contează, dar să le dea. Străinii nu-s decât ziarişti veniţi să vadă cu ochii lor satul care nu apare decât pe unele hărţi mai detaliate, dar s-a aprins deodată ca un beculeţ pe harta literară a lumii, şi nu au nimic de dat din partea Hertei, ceea ce le dezamăgeşte pe femeile ieşite la noroc în uliţă şi le face să mai ia câte o gură de rachiu, de supărare.

Emilia Hornea, o femeie de vreo 60 de ani, bea de două zile cu vecinele. Stau toate la fântână, în drum, şi-i tot laudă pe nemţi, care uite ce case au făcut, ce străzi, ce fântâni, şcoală, biserică, iar acum a ieşit dintre ei şi o femeie care a câştigat un milion de euro. De la ei, din Niţchidorf, judeţul Timiş. Un milion. Herta şi nu ştiu mai cum, cică scrie în cărţi. A zis la televizor.

"Uite ce casă am eu de la nemţi, se laudă Emilia Hornea, bătând cu pumnul în pereţii groşi, ca de cetate. Nu mai există pe lume oameni ca nemţii". Îi dau şi lacrimile când vorbeşte de nemţii din Niţchidorf pe care deodată toată lumea îi iubeşte, iar ea mai mult decât toţi la un loc. Emilia Hornea a venit prin '80 dintr-un sat din Moldova, alungată de sărăcie, a intrat în casa unor şvabi fugiţi în Germania şi de atunci stă acolo cu chirie, plăteşte şapte lei pe lună la primărie. "Ba nu, şapte leci cincizeci", o corectează băiatul ei cel mare. Clanţa de la poartă, fotografia cu biserica din sat, obloanele de le ferestre, podeaua de lemn, soba de teracotă, toate sunt aşa cum le-au lăsat foştii proprietari când şi-au luat lumea în cap, Emilia şi cu bărbatul ei n-au adăugat un cui. Doar grădina nu mai e ca pe vremuri plină de flori şi de legume, ci acoperită de o încâlceală de iarbă uscată şi spini.


LA CE E BUN UN NOBEL
Asemenea familiei Hornea sunt sute de familii venite din 32 de judeţe ca să ocupe casele lăsate goale de exodul nemţilor. Mulţi nici n-au ştiut la ce bine au nimerit, nici nu ştiau ce e acela parchet, l-au pus pe foc şi au întins direct pe pământ ţoalele aduse de ei. În satul altădată locuit numai de nemţi, dacă nu punem la socoteală câteva familii de români, maghiari şi evrei, acum mai sunt doar nouă nemţi.

Spre deosebire de veneticii care au umplut satul, nemţii rămaşi ştiu toţi cine e Herta Müller. Dar nimeni nu vorbeşte de bine despre consăteanca lor şi nici nu aşteaptă nimic de la ea.

Dintre toţi nemţii, numai Anton Kraus încearcă să obţină, indirect şi insistent, un beneficiu cât de mărunt din faima bruscă a Hertei Müller. El e un fost ceasornicar căzut acum într-o nesfârşită beţie, trăieşte dintr-un neînsemnat ajutor de la bugetul local. Premiul Nobel al Hertei îi aduce, de câteva zile, porţia zilnică de bere, că altceva nu bea. "Am fost coleg cu Herta Müller", le şopteşte el străinilor, care nu pot fi altceva decât ziarişti. Le cere să-l plimbe cu maşina lor prin sat ca sa îl vadă oamenii în compania unor domni. Să-l ducă acasă, să-i care apă. Apoi, după prima sticlă de bere, mărturiseşte că nu a fost chiar coleg-coleg, adică el era cu patru ani mai mare decât Herta şi nu prea s-au întâlnit pe coridoarele şcolii. Mai spune că era o fată deşteaptă şi că îi plăcea literatura. Pentru încă o bere sau două mai poate adăuga că Herta avea anumite ciudăţenii, cum au îndeobşte artiştii, şi că merită Premiul Nobel. Asta e tot, dar alţii nici atât nu ştiu. De citit vreo carte de-a ei, n-a citit. Şi de văzut nu a mai văzut-o de vreo 40 de ani, de când Herta a plecat din sat, la liceu. Ea stătea în Timişoara şi nimeni nu îşi mai aminteşte să o fi văzut prin sat. Şi ar face bine să nici nu vină pe acolo, fiindcă nu ar fi deloc bine primită, cel puţin nemţii ei n-o văd cu ochi buni.
FĂRĂ ÎMPĂCARE
Într-un eseu din cartea "Regele se-nclină şi ucide", Herta Müller scrie: "După apariţia primei mele cărţi, sătenii mă scuipau în obraz când mă întâlneau pe străzile oraşului (în sat nici nu mai îndrăzneam să m-arăt). În sat, frizerul l-a înştiinţat pe bunicul meu - un om la aproape 90 de ani şi care fusese decenii la rând clientul său săptămână de săptămână - că începând chiar de atunci nu-l va mai bărbieri niciodată. Iar ţăranii din CAP nu voiau s-o mai ducă pe mama cu ei cu tractorul sau în căruţele lor, lăsând-o singură şi pedepsind-o să străbată pe jos nesfârşitele lanuri de porumb pentru vina că avea o blestemată de fată ca mine". Iar mama ei, vizitând-o la Timişoara, îi reproşa: "Da' mai lasă odată satul în pace, despre altceva nu poţi scrie? Eu trebuie să trăiesc acolo, tu nu".

Acea primă carte a Hertei Müller, "Ţinuturile joase", a marcat ruptura definitivă dintre scriitoare şi satul ei natal. "A spus numai minciuni despre noi în cartea aceea, spune Hildegard Anghelaş, verişoară de-a doua a Hertei Müller. Că şvabii au îmbrăţişat cu entuziasm naţional-socialismul lui Hitler, când de fapt ei au fost obligaţi să lupte în armata germană. Că erau nişte laşi. Că tatăl său era un beţiv, dar el nu bea mai mult decât alţi oameni, era un om extraordinar, un tată exemplar. Să fie fericită cu premiul ei, poate îl merită, dar să stea acolo. Nu cred că va mai veni vreodată pe aici după câte a scris despre noi, şvabii din Niţchidorf".

Volumul "Ţinuturile joase", poate unicul exemplar din sat, stă aruncat pe undeva prin casă. Hildegard nici nu ştie pe unde e. N-a mai citit altă carte de-a verişoarei sale. Nici ceilalţi nemţi din sat. Ei o vad pe Herta Müller la televiziunile nemţeşti, prin satelit, aud ce spune şi nu pot să o ierte. Numai profesorul de română Tiberiu Buhnă are cărţile Hertei Müller, el a fost şi la Timişoara când ea şi-a lansat o carte, a luat şi câţiva elevi să o cunoască, este un admirator al scrisului ei tăios şi rafinat. În rest, Herta Müller este o necunoscută în satul pe care ea l-a făcut cunoscut într-o singură zi în toată lumea.


SECRETUL LUI MOŞ JOSEF
Puţini şi-o mai amintesc. Totuşi, cineva a văzut-o în Niţchidorf, şi nu mai departe de anul trecut, un lucru pe care nici ea însăşi nu l-ar recunoaşte. A venit cu trenul din Timişoara, singură, a coborât în staţia numită ­ nimeni nu ştie de ce - Nichişoara, altfel decât se cheamă satul, dar n-a intrat în sat, s-o vadă lumea, ci s-a aţinut tot pe margine şi s-a oprit în cimitir, la cripta bunicilor şi a tatălui ei. Acolo a văzut-o Josef Krady, dar mai mult de atât el nu vrea să spună nimănui. Ajunge atât, e destul să ştie şvabii din Niţchidorf că în sufletul Hertei este un locşor luminos şi pentru hulitul sat Niţchidorf, altfel nu s-ar fi întors în taină acolo.

Moş Josef Krady stă gard în gard cu casa în care a crescut Herta, acum locuită de o învăţătoare. Are 79 de ani. Parcă fiecare şvab a lăsat ceva în el când a plecat din sat, găseşti în el tot ce e mai bun şi de admirat la nemţi. El îngrijeşte cimitirul, el repartizează locurile de veci. Mai mult printre cruci stă, le curăţă şi le lustruieşte încât par noi şi cele de peste două sute de ani, de când a apărut Niţchidorful, adică satul lui Nitzky, contele Cristoph von Nitzky. "M-aş muta de tot aici, spune bătrânul, altminteri sprinten ca un recrut şi cu mintea sclipitoare, că nu mai pot de singurătate". El n-a vrut să plece o dată cu băiatul lui, zice că altă ţară n-are şi că vrea să moară aici.

Moş Josef n-o condamnă prea tare pe Herta Müller pentru câte a scris ea despre nemţi. Şi el e gură-slobodă şi le-a spus-o verde în faţă românilor şi ucrainenilor care au intrat în casele şvabilor că-s nişte beţivi, puturoşi, nişte primitivi, de era să-l snopească veneticii în bătaie, fiindcă nici lor, nici nemţilor, nici nimănui nu-i place să i se spună adevărul în faţă. Pentru moş Iosef, om cu patru clase, dar  nemţeşti, Premiul Nobel pentru literatură, dacă se vorbeşte atâta despre el, nu poate fi decât ceva important. A aflat că îl iau numai marii scriitori ai lumii. Şi el e mândru - poate s-or supăra ceilalţi şvabi din sat - că din satul lor s-a putut ridica o scriitoare care să ia acest premiu, din Niţchidorf, nu dintr-un sat unde oamenii beau spirt medicinal până cad în şanţ. Şi asta nu se va mai întâmpla multe sute de ani încolo, fiindcă nemţii au plecat şi Niţchidorful nu mai e cel de altădată, satul unor colonişti care au venit cu învăţătorul după ei şi întâi şi-ntâi au ridicat o şcoală.
Citeşte mai multe despre:   special,   premiul nobel,   hertha muller,   niţchidorf

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 






Mai multe titluri din categorie

Premierul Florin Cîțu nu excude să prezinte Parlamentului PNRR

Premierul Florin Cîțu nu excude să prezinte Parlamentului PNRR
Premierul Florin Cîțu nu excude să prezinte Parlamentului proiectul PNRR, după ce PSD a amenințat că parlamentarii social-democrați vor intra în grevă parlamentară în caz contrar: „Este un program de care be...

Pașaportul de vaccinare. Cîțu: Suntem pregătiți

Pașaportul de vaccinare. Cîțu: Suntem pregătiți
Aplicația care reprezintă pașaportul de vaccinare este gata și poate porni, în România, în același timp în care pornește în toată Uniunea Europeană, a declarat, joi, premierul Florin Cîțu. Întrebat...

Wizz Air deschide o nouă bază la Roma și anunță 32 noi rute către 19 ţări

Wizz Air deschide o nouă bază la Roma și anunță 32 noi rute către 19 ţări
Compania aeriană Wizz Air anunţă joi că deschide o nouă bază la Roma. Vor fi lansate 32 noi rute către 19 ţări. Printre acestea sunt și trei rute noi spre România. Wizz Air anunță cea de-a 43-a bază, la...

Cîțu: Dacă se oprește vaccinarea, ne întoarcem. Putem să discutăm și despre o frână de mână

Cîțu: Dacă se oprește vaccinarea, ne întoarcem. Putem să discutăm și despre o frână de mână
Dacă se oprește vaccinarea, ne întoarcem la restricții, avertizează premierul Florin Cîțu: „Putem să discutăm și despre o frână de mână, dar dacă ne vaccinăm mai repede, cu atât mai repede ne...

Raed Arafat.: Pandemia nu a trecut

Când românii se vor vaccina în proporție de 60 – 70 la sută e posibil să ne putem întoarce la normalitatea de dinainte de pandemie, a declarat, joi, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU),...

Dan Barna, după anunțul președintelui: A fost greu, dar o să fie bine

Dan Barna, după anunțul președintelui: A fost greu, dar o să fie bine
Pentru ca restricțiile să nu revină, e nevoie ca vaccinarea să continue cel puțin în ritmul actual, spune vicepremierul Dan Barna, după anunțul președintelui Klaus Iohannis privind relaxarea restricțiilor:...

Marcel Ciolacu: Cîțu trebuie să lase minciunile și să se apuce serios de treabă

Marcel Ciolacu: Cîțu trebuie să lase minciunile și să se apuce serios de treabă
Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, susține că vizita premierului și a miniștrilor la Bruxelles a fost eșec, iar Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este "departe de a fi...

Patru noi focare de gripă aviară. Se poate ajunge la blocaje și afectare a 1.500 de exploatații

Patru noi focare de gripă aviară. Se poate ajunge la blocaje și afectare a 1.500 de exploatații
Patru noi focare și suspiciuni de gripă aviară au apărut în Mureș și Harghita, iar în urma verificărilor privind trasabilitatea păsărilor comercializate, acestea au legătură cu exploatația comercială din...

Nunți și botezuri fără restricții dacă toți participanții sunt vaccinați

Nunți și botezuri fără restricții dacă toți participanții sunt vaccinați
Nunțile, botezurile și mesele festive organizate în aer liber nu vor mai fi restricționate de la 1 iunie dacă organizatorul garantează că toți cei prezenți sunt vaccinați, anunță președintele Klaus...

Rezultate Loto 6/49 13 mai2021. Numerele câștigătoare la extragerea de joi

Rezultate Loto 6/49 13 mai2021. Numerele câștigătoare la extragerea de joi
Joi, 13 mai, au avut loc noi trageri Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 si Super Noroc, dupa ce la tragerile loto de duminica, 9 mai, Loteria Romana a acordat 34.783 de castiguri in valoare totala...

Iohannis: Este foarte probabil ca anul școlar să se încheie cu toți elevii în școală

Iohannis: Este foarte probabil ca anul școlar să se încheie cu toți elevii în școală
Este foarte probabil ca anul școlar să se încheie cu toți elevii în școală, spune președintele Klaus Iohannis, care menționează că este previzibil ca în următoarele săptămâni majoritatea localităților...

Klaus Iohannis: Am pregătit un calendar cu măsuri de relaxare și am dorit să avem un calendar care cuprinde întreaga perioadă de vară

Klaus Iohannis: Am pregătit un calendar cu măsuri de relaxare și am dorit să avem un calendar care cuprinde întreaga perioadă de vară
Președintele României, Klaus Iohannis, a susținut la Palatul Cotroceni o conferință de presă despre noile măsuri de relaxare.. „Peste un an de zile a durat până acum pandemia. A fost multă, prea multă...

Prima conferință din domeniul educației socio-emoționale, dedicată cadrelor didactice

Prima conferință din domeniul educației socio-emoționale, dedicată cadrelor didactice
Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României organizează, pe 20 mai a.c., începând cu ora 18:00, prima ediție a Conferinței Internaționale ”EDUCATORS”. Este primul eveniment din România dedicat...

Ce spune premierul Florin Cîțu despre renunțarea la masca de protecție

Ce spune premierul Florin Cîțu despre renunțarea la masca de protecție
După ce rata de infectare cu virusul SARS-CoV-2 la nivel național a scăzut sub 1 la mia de locuitori, premierul Florin Cîțu face precizări despre momentul renunțării la masca de protecție în aer...

Ghinea explică negocierile de la Bruxelles: Care sunt angajamentele pentru 29,2 mld. euro din PNRR

Ghinea explică negocierile de la Bruxelles: Care sunt angajamentele pentru 29,2 mld. euro din PNRR
Reforma pensiilor, proces de audit la toate companiile de stat și supravegherea lor de către Secretariatul General al Guvernului, sporuri limitate în administrație și o reformă a salariilor de la stat, pe lângă...
Serviciul de email marketing furnizat de