Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În timp ce consumul de alcool se diminuează sau stagnează în ţările cu venituri mari, acesta tinde să sporească în statele cu nivel de trai în creştere, precum India şi China, periclitând lupta împotriva efectelor adverse ale acestuia asupra sănătăţii, scrie miercuri AFP.
Această "schimbare de peisaj" ar trebui să determine ţările afectate să adopte măsurile care şi-au dovedit eficacitatea în alte părţi, precum ''creşterea taxelor, restricţionarea disponibilităţii şi interdicţia de face marketing şi publicitate la alcool'', pledează autorii studiului publicat miercuri în revista medicală britanică The Lancet.
Alcoolul reprezintă ''un factor major de risc'' în apariţia a numeroase afecţiuni precum şi în răniri şi accidente, reamintesc cercetătorii.
În medie, fiecare adult din lume a consumat 6,5 litri de alcool pur în 2017, în comparaţie cu 5,9 litri în 1990, iar această cantitate urmează să ajungă la 7,6 litri până în 2030, potrivit estimărilor calculate pe baza datelor din 189 de ţări.
În prezent, în Europa se înregistrează cel mai ridicat consum pe cap de locuitor din lume, dar cantitatea este în scădere (-20% în 27 de ani, la 9,8 litri pe cap de locuitor), în special datorită unei reduceri ferme în anumite foste republici sovietice şi câteva ţări din Europa de Est.
Pe de altă parte, se observă un fenomen de compensare în ţările cu venituri medii precum China, India şi Vietnam, susţinut de ''tranziţiile economice şi creşterea bunăstării''. Aceste trei ţări înregistrează, în prezent, ''niveluri de consum superioare anumitor ţări europene (7,4 litri; 5,9 litri şi respectiv 8,9 litri), se subliniază în articol.
Pe teritoriul Asiei de Sud-Est, consumul mediu s-a dublat în perioada 1990-2017 ajungând la 4,7 litri per locuitor, iar în regiunea ''Pacificului Occidental'', care include în special China, Japonia şi Australia, a depăşit 54%.
Nivelul consumului înregistrat rămâne însă stabil şi foarte limitat în Africa de Nord şi Orientul Mijlociu (mai puţin de un litru per adult anual).
"Restricţii stricte pentru publicitate''
Obişnuinţele de consum sunt, de asemenea, foarte diferite în funcţie de sex: bărbaţii consumă în medie 9,8 litri de alcool pur, potrivit statisticilor din 2017, în comparaţie cu 2,7 litri în cazul femeilor. Diferenţa ''ar trebui să se diminueze într-o mică măsură'' până în 2030, estimează cercetătorii.
În timp ce în prezent majoritatea populaţiei globale (53%) nu consumă alcool în mod regulat, ''estimările indică faptul că până în 2030 jumătate dintre adulţi vor bea alcool'' cel puţin o dată pe an.
Pe de altă parte, aproape un sfert (23%) va consuma masiv alcool (cel puţin şase pahare standard cu o singură ocazie, echivalentul a cel puţin 60 de grame de alcool pur) cel puţin o dată pe lună în timp ce procentul acestora era de doar 20% în 2017 şi 18,5% în 1990, subliniază studiul.
Această tendinţă periclitează obiectivul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) de a reduce cu 10% până în 2025 ''consumul nociv de alcool'', avertizează Jakob Manthey, cercetător în psihologie clinică la Universitatea tehnică din Dresda, autorul principal al studiului.
Povara consumului de alcool asupra sănătăţii va ''creşte probabil în comparaţie cu alţi factori de risc'', a adăugat acesta.
Măsurile creşterii preţului de vânzare şi controlul distribuţiei, care şi-au dovedit eficacitatea în ţările cu venituri mari, ar putea fi, cu toate acestea, mai puţin eficiente în ţările unde o mare parte din consum se sustrage circuitului oficial, avertizează Sarah Callinan, din cadrul Centre for Alcohol Policy Research de la Universitatea La Trobe din Melbourne, Australia.
Aceasta recomandă, într-un comentariu independent asupra studiului, să se pună accentul asupra ''restricţiilor stricte din domeniul publicităţii şi alte activităţi promoţionale'', precum şi unor ''măsuri riguroase conta consumului de alcool la volan''.
Consumul nociv de alcool atrage după sine 3 milioane de decese anual, mai mult de trei sferturi fiind bărbaţi, potrivit OMS. Această statistică include în special persoanele decedate în accidente de circulaţie sau din cauza unor acte violente legate de consumul de alcool.
Alcoolul determină totodată un risc sporit de a dezvolta numeroase maladii, precum patologii digestive şi cardiovasculare sau anumite forme de cancer.AGERPRES
