Una dintre cele mai CELEBRE CETĂŢI ale LUMII pusă în PERICOL de Statul Islamic

 Antica cetate siriană Palmira (Cetatea Palmierilor), ameninţată de jihadiştii Statului Islamic (SI), este celebră pentru colonadele sale romane, templele, turnurile funerare, vestigii ale unui trecut bogat. Situată la 210 kilometri nord-est de Damasc, 'perla deşertului', înscrisă în Patrimoniul Mondial al UNESCO, este o oază al cărei nume apare prima oară pe o tabletă din secolul al XIX-lea î.e.n. ca punct de trecere a caravanelor între Golf şi Marea Mediterană şi o etapă pe Drumul Mătăsii, relatează vineri AFP. 



Cetatea a înregistrat însă o dezvoltare remarcabilă începând cu cucerirea romană din secolul I î.e.n., care a durat patru secole. Numele oficial în Siria al cetăţii este Tadmor (Cetatea Curmalelor). A fost un loc luxos şi luxuriant în plin deşert datorită comerţului cu condimente şi parfumuri, mătase şi fildeş din est, statui şi sticlărie din Fenicia. În anul 129, împăratul roman Hadrian a conferit cetăţii statutul de oraş liber şi a luat numele de Adriana Palmira. În acea perioadă au fost construite principalele temple - Bel şi Agora. Înaintea apariţiei creştinismului, în secolul al II-lea e.n., în cetate era venerată trinitatea alcătuită din zeul babilonian Bel, echivalentul lui Zeus, Yarhibol (soarele) şi Aglibol (luna). În secolul al III-lea, profitând de dificultăţile prin care trecea Imperiul Roman, oraşul s-a transformat în regat, care s-a opus perşilor, iar frumoasa Zenobia a devenit regină. Zenobia a cucerit în 270 întreaga Sirie, o parte a Egiptului, ajungând chiar şi în Asia Mică. Însă împăratul roman Aurelian a recucerit oraşul, iar regina Zenobia a fost dusă la Roma. Oraşul a intrat atunci în declin. 



Înainte să înceapă conflictul din Siria, în 2011, peste 150.000 de turişti vizitau oraşul cu 1.000 de coloane, statui şi formidabila necropolă cu 500 de morminte, unde locuitorii avuţi ai Palmirei au construit monumente funerare bogat ornamentate, unele fiind jefuite recent. Cel mai frumos sit din Siria poartă urmele luptelor duse între februarie şi septembrie 2013 de rebeli şi armata siriană, un număr mare de stâlpi şi capiteluri corintiene prăbuşindu-se atunci.



Potrivit guvernatorului provinciei, oraşul are 35.000 de locuitori şi refugiaţi care au venit în cetate de la începutul conflictului, iar, dacă se iau în calcul şi cei din suburbii, numărul lor se dublează. Majoritatea locuitorilor sunt şomeri din cauza lipsei turiştilor. Statul Islamic se află de joi la un kilometru de ruinele situate în sudul oraşului.