Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Peste 80 de parlamentari de la mai multe partide politice și-au pus semnătura pe un proiect legislativ care propune instituirea unei zile naționale dedicate uneia dintre cele mai importante personalități ale științei românești: medicul și cercetătoarea Ana Aslan. Inițiativa vizează data de 22 ianuarie, care ar urma să devină oficial „Ziua Națională Ana Aslan”, marcând contribuția sa majoră la dezvoltarea gerontologiei și geriatriei la nivel mondial. „Viziunea sa, rezumată prin celebra formulă «Să dăm viață anilor și ani vieții!», este fundamentul modern al îngrijirii vârstnicilor, promovând o îmbătrânire activă și sănătoasă”, spun inițiatorii.
Potrivit proiectului legislativ, care a fost înregistrat săptămâna trecută, la Senat, „se instituie ziua de 22 ianuarie ca «Ziua Națională Ana Aslan», în semn de recunoaștere a contribuției fundamentale a academicianului Ana Aslan la dezvoltarea gerontologiei și geriatriei mondiale și a prestigiului adus cercetării românești”. Inițiativa aparține senatorului social-democrat Carmen Orban, de profesie medic, și este semnată, în total, de 81 de parlamentari, majoritatea de la PSD, dar și de la AUR, PNL, UDMR, USR și PACE.
De ce 22 ianuarie și nu 1 ianuarie - ziua de naștere a renumitului medic
Potrivit inițiatorilor, data aleasă nu este întâmplătoare. Ea marchează momentul înființării, în 1952, a primului Institut de Geriatrie din lume, la București, sub conducerea Anei Aslan, și simbolizează „începutul leadership-ului românesc în medicina longevității”.
„Instituirea acestei zile are ca scop recunoașterea meritului academic. Omagierea singurei femei care a condus un institut de o asemenea anvergură timp de decenii și care a adus contribuții majore la bugetul de stat prin «exportul de sănătate»”, se arată în expunerea de motive.
Inițiatorii explică și de ce nu a fost aleasă ziua de naștere a savantei: „Pe 1 ianuarie este vacanță și sărbătoare legală, ceea ce ar face imposibilă implicarea elevilor, studenților, a comunității medicale (...) în evenimente active”. Alegerea datei de 22 ianuarie are, astfel, o „relevanță academică și școlară” mai mare.
Un mesaj pentru viitoarele generații
Dincolo de componenta simbolică, proiectul are și o dimensiune educativă. Scopul este „încurajarea tinerelor generații de medici și cercetători români să urmeze modelul de perseverență și rigoare științifică al Anei Aslan”.
Mai mult, în contextul în care România se confruntă cu „o îmbătrânire accelerată a populației”, autorii legii spun că inițiativa are și o miză practică, și anume: utilizarea acestei zile pentru campanii de sănătate publică dedicate calității vieții persoanelor vârstnice, conștientizării îmbătrânirii active, pentru promovarea unui stil de viață sănătos și a medicinei preventive.
„Această zi trebuie să fie, în primul rând, despre ei - despre seniorii noștri - nu doar ca beneficiari ai grijii, ci ca parteneri activi ai societății, cărora le datorăm respect real și oportunități concrete de implicare, pentru că îmbătrânirea activă nu este un concept, ci o formă de continuitate a valorii.
Dacă Ana Aslan ne-a învățat ceva, este că timpul nu trebuie doar măsurat, ci înțeles și valorificat. Iar o societate care își respectă seniorii nu îmbătrânește - evoluează”, spune senatoarea Carmen Orban, într-o postare pe Facebook.
Autorii proiectului de lege compară notorietatea Anei Aslan cu cea a unor figuri precum Constantin Brâncuși sau George Enescu, subliniind că numele său este asociat direct cu o inovație medicală recunoscută internațional, iar instituirea acestei zile este descrisă ca o formă de „soft power” prin care România își afirmă contribuția la medicina globală și „își revendică oficial rolul de lider în medicina longevității”.
Lege „permisivă”, nu obligatorie
Inițiatorii subliniază în expunerea de motive că proiectul de lege este unul flexibil, pentru că nu impune obligații stricte.
„Propunerea legislativă este permisivă, nu imperativă. Ea stipulează că autoritățile pot organiza evenimente «în limita bugetelor aprobate»”, se arată în document. Cu alte cuvinte, nu există constrângeri financiare directe, ci creează doar un cadru legal care permite dezvoltarea de inițiative locale sau parteneriate public-private.
Astfel, autoritățile centrale și locale, dar și instituțiile publice „pot organiza manifestări cu caracter științific, cultural și educativ, dedicate vieții și operei Anei Aslan”, stipulează proiectul de lege.
În mod concret, unitățile de învățământ și institutele de cercetare ar putea organiza sesiuni de comunicări, concursuri sau evenimente menite să promoveze cercetarea medicală românească. De asemenea, televiziunea și radioul public ar putea include în programe emisiuni tematice despre impactul descoperirilor Anei Aslan asupra medicinei moderne.
Și Ministerul Sănătății, și Ministerul Cercetării ar putea susține logistic sau financiar aceste activități, însă „în limita bugetelor aprobate”.
Autoritățile locale ar putea sprijini aceste manifestări inclusiv prin alocări din bugetele proprii sau prin sponsorizări și donații.
Cine a fost Ana Aslan
Ana Aslan (1897-1988) a fost medic, cercetător și academician român, considerată pionier mondial în gerontologie și geriatrie.
Ea „a revoluționat modul în care medicina abordează procesul de îmbătrânire, demonstrând că acesta nu este un declin inevitabil, ci un proces ce poate fi gestionat și încetinit prin cercetare și inovație”, este descris, în expunerea de motive, rolul uriaș jucat de Ana Aslan în medicina mondială. Unul dintre cele mai cunoscute principii promovate de ea este sintetizat în formula: „Să dăm viață anilor și ani vieții!”. Această viziune a stat la baza conceptului modern de îmbătrânire activă și sănătoasă.
Inițiatorii subliniază, în document, și impactul concret al muncii sale:
a fondat, în 1952, primul Institut de Geriatrie și Gerontologie din lume - model preluat ulterior de alte state;
a dezvoltat tratamente inovatoare, precum Gerovital H3 și Aslavital, care au devenit cunoscute internațional;
a contribuit la dezvoltarea turismului medical în România, atrăgând personalități internaționale;
a promovat ideea că îmbătrânirea poate fi încetinită și gestionată prin prevenție și stil de viață sănătos.
Prin activitatea sa, Ana Aslan a schimbat modul în care lumea privește procesul de îmbătrânire și rămâne una dintre cele mai importante figuri ale medicinei românești.
Citește pe Antena3.ro
