Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Fiecare dintre cele trei valuri ale pandemiei de Covid-19, în România, au fost precedate sau s-au suprapus cu crize politice, campanii electorale și scrutinuri de alegeri. Iar perspectiva anunțată pe toate canalele, atât medicale, cât și administrative, a unui al patrulea val al pandemiei de Covid-19 nu face notă discordantă în peisajul mioritic. Primul val a debutat cu o bătălie pe viață și pe moarte, pentru declanșarea alegerilor parlamentare anticipate, plan care debutase, însă care a fost oprit de declararea de către OMS a pandemiei. Al patrulea val este întâmpinat, însă, nu de o luptă între putere și opoziție, ci între putere și… putere. Ba, chiar între facțiuni ale acelorași partide aflate la putere. Toamna politică se anunță extrem de fierbinte, din acest punct de vedere, iar un nou posibil episod pandemic se poate suprapune pe o ruptură în interiorul Coaliției instalate, cu greu, la Guvernare, anul trecut, la finalul valului al doilea.
În România, pandemia de Covid-19 a debutat când fosta opoziție de la acel moment și președintele statului planificau forțarea organizării alegerilor anticipate parlamentare. PNL și Klaus Iohannis își doreau ca alegerile pentru Legislativ să aibă loc în același timp cu alegerile locale, în luna iunie a anului 2020.
Pentru ca planul să reușească, era nevoie ca Guvernul Orban, abia instalat în funcție, în luna noiembrie a anului 2019, să fie demis, după care, succesiv, două propuneri de premier făcute de către președinte să fie respinse, prin vot, de către Parlamentul României. Abia după consumarea acestor pași, președintele putea dizolva Parlamentul și convoca alegeri legislative anticipate.
Iar lucrurile păreau că demaraseră exact pentru respectarea strictă a acestor pași. Pe data de 5 februarie 2020, Guvernul Orban a fost demis prin moțiune de cenzură. La data de 6 februarie 2020, președintele României, Klaus Iohannis, a organizat așa-zise consultări cu partidele politice, pentru formarea unui nou guvern, însă, la finalul zilei, acesta a anunțat premierul desemnat – Ludovic Orban. Acesta avea la dispoziție 45 de zile să-și formeze echipa, să facă programul de guvernare și să se prezinte în fața Parlamentului, pentru un vot care se dorea a fi de respingere. La 25 februarie, însă, Orban decide să-și depună mandatul de premier desemnat. În 26 februarie 2020, președintele face o nouă nominalizare, în persoana lui Florin Cîțu.
Primul val, de la alegeri anticipate, la alegeri amânate
Pandemia de Covid-19 a fost declarată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în data de 11 martie 2020. Acesta este punctul care a pus capăt planului politic al alegerilor anticipate. A doua zi, pe 12 martie, Florin Cîțu ar fi trebuit să se prezinte în fața Plenului reunit al Parlamentului, pentru a primi votul de învestitură. Mai exact, pentru a nu-l primi și, astfel, să fie primul dintre premierii desemnați care ar fi trebuit să pice la vot. Cu câteva minute înainte de ședință, Cîțu și-a depus mandatul.
Citește pe Antena3.ro
Pe data de 13 martie, Klaus Iohannis convoacă pentru a treia oară consultări cu partidele politice și, la finalul zilei, îl redesemnează pe Ludovic Orban drept prim-ministru desemnat. Iar chiar a doua zi, pe 14 martie, Orban primește votul de învestitură din partea aceluiași parlament care, cu o lună înainte, îl demitea de la Palatul Victoria.
16 martie 2020 este ziua în care, în România, a fost declarată starea de urgență, pentru prevenirea pandemiei de Covid-19, situație care s-a prelungit până în data de 15 mai 2020. Când, oficial, vârful primului val a luat final. Însă și anticipatele, precum și alegerile locale organizate în luna iunie au devenit istorie.
Valul doi a intrat în vacanță electorală
Valul al doilea al pandemiei de Covid-19 s-a suprapus, de asemenea, pe o criză guvernamentală provocată de același președinte al României, Klaus Iohannis, dar și cu alegerile. Partidul Național Liberal a refuzat să amâne alegerile locale și parlamentare pentru primăvara acestui an, astfel încât, cele două scrutine s-au organizat în datele de 27 septembrie și 6 decembrie.
După o vară de relativă acalmie din punct de vedere al restricțiilor pentru populație, toamna anului trecut a debutat cu măsuri guvernamentale referitoare la obligativitatea purtării măștii în spații deschise, apoi, după alegerile locale, în noiembrie, cu închiderea activității piețelor și târgurilor în spații închise.
Aceste ultime restricții au fost ridicate în ajunul alegerilor parlamentare, acestea fiind pierdute, la vot, de către PNL. Ludovic Orban a fost chemat la Palatul Cotroceni și a fost convins să-și dea demisia de la Palatul Victoria. Ceea ce s-a și întâmplat. Acest al doilea val s-a închis printr-o bătălie politică prin care președintele a forțat formarea unui nou guvern cu perdanții alegerilor, respectiv cu partidele care s-au plasat pe locurile doi, trei și cinci. Iar Florin Cîțu a devenit, în sfârșit, premier.
Valul trei, debut cu vaccinarea, încheiat cu demiterea lui Vlad Voiculescu
Al treilea val al pandemiei a debutat odată cu demararea campaniei de vaccinare anti-Covid 19, dar și cu o luptă pentru imagine chiar în interiorul guvernului proaspăt instalat. Mai exact, măsurile de restricție, oarecum îndulcite de premierul liberal, nu erau deloc pe placul colegilor de la USR-PLUS. Cel mai vehement în sensul înăspririi acestor restricții s-a dovedit a fi Vlad Voiculescu, fostul ministru al Sănătății. Iar lucrurile au atins apogeul în luna aprilie, când premierul Cîțu a decis demiterea lui Vlad Voiculescu și a secretarului de stat Andreea Moldovan, după ce aceasta din urmă a emis un ordin prin care putea băga, practic, în carantină, toate localitățile din România.
Acest moment a fost prima încercare majoră cu care s-a confruntat Coaliția de Guvernare, USR-PLUS a cerut demisia premierului și desemnarea unui alt liberal pentru această funcție. După negocieri intense, s-a făcut pace între partenerii de Coaliție, iar pacea a condus, în cele din urmă, și la stingerea valului al treilea, cu „marea relaxare” de la data de 1 iunie.
Toamna „Delta” pentru PNL, USR-PLUS și UDMR. Ce începe cu o criză se termină cu o altă criză
Pornind de la avertizările specialiștilor, de la nivel politic se pregătește deja mental populația că urmează un al patrulea val al pandemiei de Covid-19, generat de tulpina Delta. Iar vinovații de serviciu găsiți, anticipat, pentru acest al patrulea val, sunt persoanele „nevaccinate”.
De fapt, eșecul campaniei de vaccinare este utilizat, în această vară, drept motiv pentru noi lupte politice în interiorul coaliției de guvernare, asta, în condițiile în care premierul Florin Cîțu și-a asumat o cifră de 5 milioane de persoane vaccinate cu schema completă până la 1 iunie 2021 și o cifră de 10 milioane de persoane vaccinate cu schema completă până la 1 septembrie 2021. La data de 1 august, cifra atinsă a fost de 4.879.969 de persoane vaccinate cu schema completă, ceea ce reprezintă 25,11 la sută din totalul celor eligibili.
Toamna anului 2021 se prefigurează a fi, din nou, o suprapunere a unei crize politice peste una sanitară, așa cum a debutat, pentru România, pandemia de Covid-19. Iar războaiele politice tind să arunce în aer guvernarea. „Jurnalul” a pus cap la cap principalele scandaluri care riscă să rupă Coaliția de Guvernare, chiar odată cu debutul prezumtivului val patru.
- Primul motiv de râcă este o ceartă între USR-PLUS și PNL exact pe tema campaniei de vaccinare. După modelul deja brevetat de Vlad Voiculescu și Andreea Moldovan, progresiștii vor restricții dure pentru cei care refuză vaccinarea, în sensul interzicerii accesului acestora în anumite spații publice, în anumite intervale, dar chiar și o interzicere a participării la anumite activități de către aceste persoane. Iar aceste măsuri ar fi trebuit, în viziunea USR-PLUS, să fie implementate cât mai rapid, pentru „determinarea” celor nehotărâți să accepte administrarea vaccinului. Aceste propuneri, însă, nu au fost agreate și de liberali, premierul Florin Cîțu nemarșând, deocamdată, la aceste scenarii.
- Un al doilea scandal care stă să mocnească este avertismentul pe care premierul Florin Cîțu l-a transmis, de două ori, săptămâna trecută, colegilor de la USR-PLUS în legătură cu susținerea pe care aceștia din urmă i-o acordă directorului CFR Călători, Ovidiu Vizante. Ca urmare a evenimentelor de pe calea ferată din ultima săptămână, șeful Executivului a lăsat să se înțeleagă că, dacă era în subordinea sa, Vizante ar fi fost demis. Vicepremierul Dan Barna și ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă au făcut, însă, scut în jurul directorului CFR.
- USR-PLUS se află în conflict și cu partenerii de la UDMR, pe tema proiectului de lege privind desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție și a amendamentului pe care maghiarii l-au formulat la acest proiect de lege, Disputa dintre cele două formațiuni a condus la blocarea proiectului în Senat și la invective aruncate de la unii către ceilalți și viceversa.
- Între PNL și USR-PLUS există, de asemenea, conflicte și la nivel local, cum este cazul Timișoarei, dar și al Iașiului.
- Tot la nivel local, la Sectorul 1, consilierii locali se află într-un război cu primarul USR-PLUS, Clotilde Armand, pe marginea contractului privind prestarea serviciului de salubritate.
- Un alt scandal între USR și PNL are loc chiar la nivelul Primăriei Capitalei și a plecat tot de la Vlad Voiculescu. Acesta l-a acuzat pe edilul general Nicușor Dan, susținut, în acest moment, de aripa „Orban” din PNL, de „manevre” cu unele concursuri aferente numirii în anumite funcții de director în cadrul Primăriei Capitalei.
- USR-PLUS a sărit, la propriu, la gâtul premierului Florin Cîțu, după ce, ca o coincidență, după ce deputatul Emanuel Ungureanu a cerut anchetarea șefului Executivului, într-o postare pe Facebook, ca urmare a dezvăluirilor din presă conform cărora un fost consilier de stat la Cancelaria lui Cîțu a folosit antetul Guvernului pentru jocuri politice în interiorul PNL, pentru alegerile interne, un ONG – Declic, apropiat de USR, i-a formulat acestuia un denunț penal la Direcția Națională Anticorupție.
Alegeri pentru șefia partidelor și o nouă „dosariadă”
Tot în toamnă și tot suprapunându-se cu prezumtivul celui de-al patrulea val al pandemiei de Covid-19, au loc congresele PNL și USR-PLUS. Iar ambele partide „beneficiază” de lupte interne acide ce pot conduce, pe de o parte, la scindări interne și, pe de altă parte, chiar la ruperea Coaliției de guvernare. La USR-PLUS, lupta se dă între Dan Barna și Dacian Cioloș, iar „finala” va avea loc în luna octombrie. În schimb, la PNL, lucrurile sunt de-a dreptul explozive. În luptă se află actualul lider, Ludovic Orban, dar și premierul Florin Cîțu. Iar, după episoade mai mult decât contondente de la alegerile din filiale, lucrurile au ajuns la faza pe dosare.
Liderul senatorilor liberali, Virgil Guran, un susținător al lui Ludovic Orban, a declarat, în cadrul unui interviu acordat postului de radio RFI, că statul paralel lucrează. „Apar în această perioadă președinți de organizații cărora li se scoate câte un dosar vechi-vechi sau chiar ceva nou și pueril deocamdată. Există această temere că se implică și anumite organisme care nu au ce căuta în această competiție politică”, a afirmat Virgil Guran. Acesta a lăsat să se înțeleagă că organismele în cauză sunt fie procurori, fie servicii de informații, dar că nu are probe. „Eu cred că, mai mult, Ludovic a atras atenția că nu trebuie să se întâmple ceea ce trebuie să recunoaștem că în România s-a mai întâmplat în trecut și că nu este bine în momentul de față să se întâmple. Deocamdată nu am văzut să aibă probleme deosebite anumiți președinți de județe, dar se tot vehiculează această idee. Sper să rămână la statutul de discuții și nu ceva concret. Ar fi păcat pentru democrația României. (…) Eu spun și am curajul să spun că au existat în trecut astfel de implicări și s-a dovedit, ce să mai... că ați văzut cazuri de notorietate în privința DNA-ului și a serviciilor, cu anumiți conducători de acolo, care au fost și destituiți la un moment dat și acest lucru trebuie să înceteze, pentru că într-o țară normală nu se întâmplă așa ceva și de asta au ajuns să se dezvolte, să existe o democrație. La noi, în România, din păcate, câte un om care are personalitate, care încearcă să facă ceva, i se găsește imediat ceva, ca să fie denigrat, chiar dacă se dovedește peste un anumit timp că nu este real, de multe ori îi întrerupe cariera politică sau chiar omul renunță, fiind efectiv scârbit de ceea ce se întâmplă”, a adăugat Guran.
Declarațiile vin după ce Ludovic Orban a afirmat, la finalul săptămânii trecute că „le atrag atenția celor din exteriorul PNL care își bagă coada în democrația internă, care folosesc instrumente nedemocratice, care sucesc mâini la spate, care arată pisica, care umblă la scheletele din dulap ale unora și ale altora că nu cedez, că exact ca la Mărășești, Mărăști, Oituz, indiferent câți vor fi în jurul meu, voi da bătălia pînă la capăt și voi da bătălia cu toată forța pe care o am, voi da bătălia pentru Partidul Național Liberal, voi da bătălia pentru România. Îmi doresc un Partid Național Liberal liber, cu oameni pe propriile picioare, care decid conform propriei conștiințe, conform propriei evaluări și propriului discernământ. Îmi doresc un Partid Național Liberal în slujba României care să nu trădeze niciodată interesele fundamentale ale țării pe care o iubim”.
