Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Rezultatele arată că utilizatorii de ChatGPT pentru mult timp au dat dovadă de „utilizare problematică”. Acest lucru a fost descris ca „indicatori ai dependenței, inclusiv preocupare, simptome de sevraj, pierderea controlului și modificarea stării de spirit”, notează useit.ro.
Ce se întâmplă cu utilizatorii de ChatGPT
Pentru a ajunge la aceste concluzii, experții au chestionat mii de utilizatori ChatGPT.Ei au fost întrebați ce părere au despre chatbot însă experții au fost atenți la „semnele afective” ale acestor.a..
Aceste semne afective au fost descrise ca „aspecte ale interacțiunii care indică empatie, afecțiune și susținere”, evidente atunci când utilizatorii interacționau cu ChatGPT.
Majoritatea participanților la studiu nu interacționau emoțional cu ChatGPT. Cei care foloseau chatbot-ul pentru perioade mai lungi de timp începeau însă să îl considere un fel de prieten. Respondenții care au vorbit cel mai des cu ChatGPT tindeau să fie și cei mai singuri. Ei erau și cei care se stresau cel mai mult atunci când apăreau schimbări în comportamentul modelului.
Studiul a scos la iveală un efect descris ca fiind „bizar”, în care utilizatorii încep să se atașeze de un model AI. În unele cazuri, utilizatorii deveneau dependenți de ChatGPT atunci când aveau probleme personale.
Cei care nu au relații interpersonale dezvoltate tind să dezvolte relații parasociale cu AI.
Dependența de ChatGPT
Studiul arată și modul în care e folosit ChatGPT. Utilizatorii foloseau un limbaj mai emoțional când apelau opțiunea text a chatbot-ului, cel puțin în comparație cu Advanced Voice Mode.
Toodaă, „modurile vocale erau asociate cu o bunăstare mai ridicată atunci când erau folosite pentru puțin timp”.
Cei care foloseau ChatGPT pentru motive personale, precum discutarea emoțiilor și amintirilor, erau mai puțini dependenți emoțional de chatbot decât cei care îl foloseau în scopuri non-personale. Precum cererea sfaturilor, de exemplu.
Concluzia principală a studiului arată că utilizarea prelungită duce la amplificarea problemelor, indiferent de modul folosit. Utilizatorii se pot atașa de astfel de modele, indiferent pentru ce îl foloseau inițial.
Din anii 1960 au fost realizate experimente cu tehnologii similare cu AI. Unul dintre ele a presupus un program de procesare a limbajului. Numit Eliza, a fost creat de către Joseph Weizenbaum, din cadrul MIT.
Efectul Eliza a primit și mai multă atenție acum. Eliza avea un scenariu numit Doctor. Acesta fusese creat inițial o parodie a psihoterapeutului Carl Rogers. În loc să meargă în biroul unui terapeut, oamenii vorbeau cu acest program. Însă Eliza nu era un program foarte complex. Scenariul folosea doar anumite cuvinte-cheie, potrivit useit.ro.
