Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
După 29 de luni de la prima sa declaraţie legată de alegerile anticipate, preşedintele Băsescu a mai inregistrat luni un eşec - previzibil - in incercarea de a schimba guvernul. "Eu nu pot dărăma guvernul, eu incerc să-l consolidez", spunea el vinerea trecută. Cătă acoperire are declaraţia sa o spun faptele...
"Aş vrea să fac o precizare: inţeleg că, pe surse, din delegaţia PNL au plecat foarte multe afirmaţii legate de faptul că aş fi spus că nu mă voi lăsa pănă cănd nu dărăm guvernul Tăriceanu. Aş aminti sursei că preşedintele nu poate schimba un guvern, cu atăt mai puţin il poate dărăma. Vă asigur că nu am făcut nici unui partid propunere de dărămare a Guvernului. Chiar propunerea mea, propunerea oficială, este una care vizează consolidarea acestui guvern." Declaraţia făcută de şeful statului vineri venea la doar căteva ore după consultările cu partidele politice parlamentare, chemate la Cotroceni tocmai pentru schimbarea guvernului. In invitaţia pe care le-a adresat-o la 5 mai, preşedintele scria: "După consultările cu partidele politice, din data de 28 mai a.c., am constatat că majoritatea acestora refuză soluţia democratică garantată prin organizarea de alegeri anticipate. In aceste condiţii, vă supun atenţiei propunerea de a identifica impreună un premier care să prezinte Parlamentului o echipă guvernamentală axată pe reprezentanţi ai PNL-PD-PLD". Guvernul pe care l-a numit in decembrie 2004 a fost respins de altfel de Traian Băsescu incă din primele zile de după investire.
SOLUŢIA IMORALĂ. La 6 ianuarie 2005, intr-un interviu acordat ziarului Adevărul, Băsescu se pronunţa deja pentru alegeri anticipate, cauzate de prezenţa PUR in guvern. "Personal, sunt un adept al unor anticipate imediate pentru a scăpa de o soluţie imorală care se numeşte PUR. Este o soluţie politică, pe care eu am negociat-o din nevoia instalării unui guvern, dar ea mi se pare lipsită de moralitate."
"DEMISIA" LUI TĂRICEANU. Tăriceanu se lasă convins iniţial şi, in iulie 2005, işi anunţă demisia. Nu e convins insă că tot el va fi pus in fruntea Executivului şi se răzgăndeşte. Invocă situaţia din ţară după inundaţii. Băsescu pune insă răzgăndirea pe seama influenţei lui Dinu Patriciu şi a lui Sorin Roşca Stănescu, amicii lui Tăriceanu, cu care acesta se intălnise la Snagov inainte de a-şi retrage demisia. "Decizia renunţării la anticipate s-a luat, din păcate, in afara structurilor partidului şi a fost dată Alianţei ca o pastilă. Lumea e mică, şi eu mă invărt in această lume şi ştiu despre intălnirea premergătoare anulării cu un important om de afaceri, cu un foarte important ziarist care are şi el afaceri legate de omul de afaceri şi cu un foarte important reprezentant al unui trust de ţigări. Acolo s-au schimbat deciziile", acuză Băsescu. Şi incepe războiul... Preşedintele are prima declaraţie dură la adresa guvernului la 8 august 2005, pentru care işi intrerupe concediul. E corupţie in sănătate, in vămi, in domeniul energiei, in privatizarea Petrom, iar sforile sunt la Guvern; Tăriceanu e in posesia a 21 de documente primite de la SRI care ii demonstrează influenţele grupurilor de interese asupra unor membri ai Cabinetului. Premierul trebuie să aleagă "dacă vrea să-l aibă partener de guvernare pe preşedintele Romăniei sau grupuri din afara guvernului şi in afara partidelor".
TELEFONUL LA PARCHET. In noiembrie 2005, Elena Udrea dezvăluie intr-o emisiune televizată că premierul Tăriceanu l-a sunat pe procurorul general Ilie Botoş in ziua arestării lui Dinu Patriciu. Se petrecea in mai, iar Traian Băsescu recunoaşte că a minţit cănd Romănia liberă il intrebase despre acest lucru. In mai, cei doi erau incă in relaţii bune. In noiembrie, preşedintele califică gestul premierului drept "incorect" şi susţine că l-a tăinuit pentru a "evita un scandal politic". In decembrie, prezent la şedinţa de guvern, el cere Cabinetului să "respecte toate obligaţiile asumate in campania electorală şi prin programul de guvernare", acuzănd situaţia din sănătate, planul de privatizare a Romgaz etc.
MAFIA PE MASA GUVERNULUI. In februarie 2006, la bilanţul Ministerului de Interne, preşedintele acuză din nou corupţia guvernamentală. "De prea multe ori, mafia a ajuns pe masa guvernului. Sunt prea mulţi cei care au beneficiat de acte normative care au trecut prin Parlament, dăndu-se explicaţii false. Iar responsabilitatea celor care le-a promovat trebuie asumată." "Este o formidabilă bătălie şi, dacă pănă acum, am evitat să folosesc termenul de grupări de tip mafiot, acum nu voi mai evita cuvăntul."
REMUŞCĂRI. "Regretaţi că l-aţi pus premier pe Tăriceanu?", il intreabă Marius Tucă pe Traian Băsescu in aprilie 2006. "Sincer? Da. Foarte sincer vă spun că da. Am crezut că va fi partenerul meu. Opţiunea dănsului a fost să fie partenerul altui grup", răspunde preşedintele, indicăndu-l ulterior pe Dinu Patriciu.
SUSPENDAREA LUI ATANASIU. In septembrie 2006, şeful statului decide să-l suspende din funcţie pe ministrul Apărării, Teodor Atanasiu, după ce in prealabil işi dăduse acordul pentru ca acesta să fie urmărit penal pentru abuz in serviciu. Parchetul dăduse curs plăngerilor depuse de consilierul prezidenţial Adriana Săftoiu şi de deputatul PSD Eugen Bejinariu, in primul caz pentru declaraţia lui Atanasiu, din care reieşea că Direcţia de Informaţii a Armatei ar fila Palatul Cotroceni, in cel de-al doilea in legătură cu racolarea parlamentarilor ca surse pentru serviciul secret al Armatei. Mişcarea permite PD să obţină de la PNL Ministerul Apărării pentru Sorin Frunzăverde. Atanasiu se va intoarce in guvern in fruntea AVAS.
BILEŢELUL ROZ. Trece momentul primirii Romăniei in UE şi, in ianuarie 2007, Elena Udrea işi mai aminteşte ceva: premierul i-a trimis un bileţel preşedintelui (tot in 2005) pentru a-i cere să intervină la Parchet in favoarea lui Dinu Patriciu. Planul lui Traian Băsescu includea ieşirea PD de la guvernare ca urmare a acestei dezvăluiri. Numai că democraţii, care nu fuseseră la curent cu tot mecanismul Băsescu-Udrea, se revoltă şi refuză să dea curs poruncii prezidenţiale. Emil Boc se limitează să declare public că PD "speră să nu fie determinat vreodată să ajungă la această decizie".
CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE. Tăriceanu va scoate insă el PD din guvern, in aprilie, iar Parlamentul işi dă votul pentru un guvern format numai din PNL şi UDMR. Şeful statului iese furios la rampă. "Actualul guvern seamănă cu un consiliu de administraţie, care reprezintă interesele de afaceri, nu interesul general. Cine este interesat să avem un guvern slab, nereprezentativ, la cheremul unor partide care nu-şi asumă transparent puterea? Responsabilitatea mea politică mă determină să vă spun că acesta este un guvern cu o susţinere directă de numai 20% in Parlament şi cu o majoritate negociată in culise, nu asumată la vedere", spune Băsescu. A doua zi investeşte insă Guvernul.
Postreferendum, demisia
Tabăra antiprezidenţială il suspendă din funcţie, Băsescu căştigă la referendum dreptul de a-şi continua mandatul, dar vede şi o altă urmare a votului. La 30 mai, in Parlament, el cere explicit demisia lui Tăriceanu şi alegeri anticipate. "In actualul context există o singură soluţie onestă: demisia guvernului şi organizarea alegerilor parlamentare anticipate. Inţeleg insă că pentru unele partide politice, intălnirea cu electoratul este inoportună. Imi permit totuşi să vă atrag atenţia că o asemenea poziţie anti-electorală corespunde exclusiv unor interese pe termen foarte scurt", declară el. Preşedintele işi dedică zilele următoare incercănd să negocieze chiar cu "oligarhul" Geoană - după cum il descria inainte de referendum - sprijinul pentru inlăturarea lui Tăriceanu. Promiţănd chiar, spun unele surse, că nu vor fi anticipate (şi atunci scopul era doar inlăturarea lui Tăriceanu?) sau, potrivit altora, că va da guvernul pe măna PSD. Negocierile eşuează, PSD nu mai depune moţiune de cenzură, Tăriceanu rămăne in funcţie şi de data aceasta.
Citește pe Antena3.ro
