Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În țara în care Executivul refuză să respecte legislația privind majorarea indemnizațiilor pentru copii spunând că nu are bani, o deputată din coaliția de guvernământ este hotărâtă să-l bage la cheltuială pe premierul Florin Cîțu. Ea vrea ca statul să finanțeze integral sau parțial înființarea de creșe sau centre de îngrijire pentru copiii cu vârste între 0 și 6 ani în instituțiile publice și în companiile de stat. Noile reglementări ar urma să se aplice de anul viitor, dacă ele vor primi votul Parlamentului, iar inițiatorul, deputata PNL Mara Calista, este convinsă că această măsură va duce la creșterea natalității. Proiectul a trecut de votul Senatului la sfârșitul legislaturii trecute, deși el a primit aviz negativ de la Consiliul Legislativ, unul dintre motivele invocate fiind lipsa unei estimări a costurilor bugetare implicate de aplicarea acestei inițiative.
Aflată deja la al doilea mandat de deputat din partea PNL și de „profesie” consilier prin diverse instituții ale statului, după cum rezultă din CV-ul său publicat pe site-ul Camerei Deputaților, Mara Calista spune că România „nu are un segment aferent bugetului în care să se finanțeze strict proiecte/strategii sau planuri cu privire la creșterea natalității, asta în timp ce alte țări precum Polonia (0,9% din PIB), Germania (3,3% din PIB), Franța (3,4% din PIB), Danemarca (3,9% din PIB) acordă deja finanțări substanțiale acestui segment”. Acum că partidul din care face parte se află la guvernare, dând și premierul, problema sesizată de deputata Mara Calista se poate rezolva rapid, cu siguranță, dacă domnia sa ar vorbi cu șeful Executivului. Susținerea de către Guvern a unei astfel de inițiative va trece rapid și de votul Camerei Deputaților, mai ales că majoritatea susținătorilor proiectului inițiat de Mara Calista sunt parlamentarii PNL și USR.
Ce au făcut alte țări
Educația timpurie e extrem de importantă. Studiile de specialitate arată că 60 la sută din structurile neuronale ale copilului se formează până la vârsta de 3 ani și, tocmai de aceea, multe state europene acordă o atenție deosebită educației timpurii. Acest lucru se realizează prin îngrijirea celor mici în timpul orelor de lucru ale părinților, se arată în expunerea de motive a proiectului. De exemplu, mai arată deputata Mara Calista, în Olanda centrele de îngrijire ale copiilor cu vârste între 6 săptămâni și 4 ani sunt finanțate majoritar de stat, având un program care să răspundă nevoilor părinților. Mai aproape de noi, Polonia, a adoptat și ea un set de măsuri fiscale centrate pe reducerea taxelor pentru familiile cu unu sau mai mulți copii. De asemenea, din 2016 se aplică programul „500 plus” prin care mamele primesc 500 de zloţi (111 euro) pe lună pentru fiecare copil, dacă au mai mult de un copil. Aceeaşi sumă o primesc şi tutorii copiilor, dar şi familiile cu venituri mai mici de 800 de zloţi pe lună care au un singur copil. Suma însă crește la 1.200 de zloţi dacă copilul are dizabilităţi. Și Ungaria aplică un program menit să crească natalitatea începând cu 2019. De la facilitarea accesului la clinicile de fertilitate la facilități fiscale acordate pe viață pentru femeile care au minimum patru copii, toate se regăsesc în „Planul de acţiune pentru protejarea familiei”. Și Bulgaria a adoptat o strategie națională pentru creșterea natalității, iar una dintre măsuri este un program flexibil de lucru ulterior concediului maternal, iar exemplele de țări care sprijină tinerele familii pot continua. Deocamdată, în România, creșterea natalității este sprijinită doar declarativ și prin instituirea Zilei naționale a familiilor cu mulți copii.
Deputații puterii nu agreează proiectul
La Camera Deputaților, proiectul Marei Calista s-a ales deja cu mai multe avize negative anul acesta, semn că proiectul nu este agreat de coaliția de guvernământ. În România se simte o lipsă acută de creșe de ani de zile. În 2016, un grup de parlamentarii PSD și UNPR propunea un program național pentru construirea de creșe. În total, impactul bugetar calculat pentru acest proiect era de 175 de milioane de euro, iar perioada lui de aplicare era până în 2021. La sfârșitul acestei perioade, în 2021, ministrului Dezvoltării, Attila Cseke, declara însă că în România există doar 386 de astfel de creșe, dar sunt județe unde funcționează doar una. Mai nou, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) se solicită alocarea unui buget iniţial de negociere de 370 de milioane de euro pentru „România Educată - Programul Naţional pentru Creşe”.
Structurile de îngrijire din instituțiile de stat se vor înființa la cererea angajaților. Va fi nevoie de minimum cinci cereri pentru înființarea unei creșe și zece pentru o grădiniță. Cheltuielile vor fi suportate în totalitate sau parțial de bugetul de stat.
