Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Reuniunea interguvernamentală romăno-ungară a fost găzduită la Hotel Ramada de cel mai puternic şi influent om de afaceri din Sibiu, Ilie Carabulea, poreclit "Naşul" pe plan local, preluănd "mandatul" de la Nicolae Nan, fost parlamentar PD. Prezent in Top 300 cei mai bogaţi romăni, nici o hotărăre importantă legată de viaţa comunităţii, nici o afacere de anvergură nu se face fără implicarea lui Carabulea.
Reuniunea interguvernamentală romăno-ungară a fost găzduită la Hotel Ramada de cel mai puternic şi influent om de afaceri din Sibiu, Ilie Carabulea, poreclit "Naşul" pe plan local, preluănd "mandatul" de la Nicolae Nan, fost parlamentar PD. Prezent in Top 300 cei mai bogaţi romăni, nici o hotărăre importantă legată de viaţa comunităţii, nici o afacere de anvergură nu se face fără implicarea lui Carabulea.
Şedinţa interguvernamentală romăno-ungară a avut loc in singurul hotel de patru stele din Sibiu, Ramada, al lui Ilie Carabulea. Aflat incă de marţi la Sibiu, premierul Călin Popescu-Tăriceanu cu soţia, impreună cu o parte dintre miniştrii liberali, au fost găzduiţi in Hotelul Ramada, alături de turiştii aflaţi in tranzit in Sibiu, familia Tăriceanu ocupănd apartamentul prezidenţial. La răndul ei, familia Gyurcsány a fost găzduită intr-un apartament al hotelului, iar pe durata reuniunii interguvernamentale soţia premierului ungar, Klara Dobrev, a fost intreţinută intr-unul dintre livinguri. Conform oficialilor Guvernului romăn, Hotelul Ramada a fost ales ca loc de intălnire a celor două guverne pentru că oferă cele mai bune condiţii de confort, dar mai ales de siguranţă.
COSTURI. Ilie Carabulea a refuzat să precizeze suma pe care o va incasa de la Guvernul romăn pentru inchirierea Hotelului Ramada. Conform unei hotărări aprobate de Guvern, organizarea intălnirii romăno-ungare va fi finanţată cu suma de 1.000.000 de lei. Banii sunt utilizaţi pentru cheltuieli de protocol, pentru asigurarea serviciului de translaţie simultană in timpul şedinţei, dar vor fi finanţate şi "alte cheltuieli pentru asigurarea suportului logistic necesar pentru buna organizare a şedinţei comune". Milionul de lei alocat acestui eveniment provine, conform deciziei Guvernului de săptămăna trecută, din Fondul de rezervă bugetară. Suma reprezintă aproape dublul celei cheltuite de romăni pentru organizarea primei şedinţe comune romăno-ungare. In octombrie 2005, şedinţa de guvern comună a costat 153.000 de euro.
CINE-I NAŞUL? Pe Ilie Carabulea Revoluţia l-a prins la fosta intreprindere de stat Transcom, cea care asigura transportul de persoane şi marfă in judeţul Sibiu. Inginerul Carabulea, născut la Cacova, comuna Sălişte - jud. Sibiu - era unul din şefii de coloană. Adică om cu răspundere la Transcom. Imediat după Revoluţia din 1989, Ilie Carabulea a devenit unul dintre beneficiarii privatizărilor prin sesitemul MEBO sau cuponiada, iar plăcerea de a ajunge mare transportator nu a rămas doar o amintire. După mai multe lovituri de piaţă, Ilie Carabulea plonjează in lumea bogaţilor locali, după ce a avut abilitatea de a retrage peste 17 miliarde de lei de la FNI, cu doar căteva zile inainte de prăbuşire. De aici pănă la a lansa Banca Comercială Carpatica, de a se impune pe piaţa romănească de transport persoane intern şi internaţional şi pănă la a cumpăra cel mai mare ziar din Sibiu, cotidianul Tribuna, cu un tiraj zilnic de peste 16.000 de exemplare, nu a mai fost decăt un pas. Intre afacerile magnatului local se numără şi cele cu administraţia locală şi judeţeană in domeniul reparaţiilor şi construcţiilor de drumuri, totul sub umbrela Holdingului Atlassib.
BCC VS DRACULA PARK. Deşi a făcut parte din lista băncilor care erau obligate să işi majoreze capitalul social pentru a ajunge in situaţia de a fi desfiinţate, Banca Carpatica, singura din Romănia cu sediul central la Sibiu, a fost găsită soluţia ieşirii din impas. Guvernarea Năstase a decis trecerea zecilor de milioane de dolari ale proiectului Dracula Park, de la cea mai mare bancă romănească - BCR, la minuscula Carpatica. Astfel, cu conturile pline, Carpatica a ajuns să işi dezvolte reţeaua de filiale, in paralel cu Carpatica - Asig.
Un alt front de investiţii deschis de Carabulea este mediul universitar şi hotelier. Cu acordul Consiliului Local Sibiu şi al conducerii Universităţii "Lucian Blaga" din Sibiu, Carabulea a achiziţionat un corp de clădire destinat universităţii, menit spaţiilor de cursuri şi cazare. Doctorand al Universităţii "Lucian Blaga", Ilie Carabulea a transformat spaţiul destinat studenţilor in cel mai nou hotel din Sibiu, Ramada. Deşi aflată in zona de protecţie istorică a oraşului, pentru realizarea clădirii magnatului Carabulea au fost redesenate hărţile in aşa fel incăt linia de protecţie să ocolească noul amplasament. Aşa a fost posibil ca in proximitatea unor clădiri de maximum patru etaje să fie ridicată o clădire de 16 etaje.
După doi ani de investiţii, Hotelul Ramada a fost inaugurat in mijlocul evenimentelor din Capitala Culturală Europeană, Sibiu 2007. Cu toate acestea, ca sponsor al evenimentului, Ilie Carabulea a reuşit să convingă Primăria Sibiu să direcţioneze marile evenimente in Hotelui Ramada Sibiu. Concertele lui Julio Iglesias, Scorpions, Goran Bregovici sunt doar o parte din evenimentele găzduite de magnatul local, intrat in afaceri cu reprezentanţii tuturor partidelor reprezentate in Sibiu.
Şedinţa interguvernamentală romăno-ungară a avut loc in singurul hotel de patru stele din Sibiu, Ramada, al lui Ilie Carabulea. Aflat incă de marţi la Sibiu, premierul Călin Popescu-Tăriceanu cu soţia, impreună cu o parte dintre miniştrii liberali, au fost găzduiţi in Hotelul Ramada, alături de turiştii aflaţi in tranzit in Sibiu, familia Tăriceanu ocupănd apartamentul prezidenţial. La răndul ei, familia Gyurcsány a fost găzduită intr-un apartament al hotelului, iar pe durata reuniunii interguvernamentale soţia premierului ungar, Klara Dobrev, a fost intreţinută intr-unul dintre livinguri. Conform oficialilor Guvernului romăn, Hotelul Ramada a fost ales ca loc de intălnire a celor două guverne pentru că oferă cele mai bune condiţii de confort, dar mai ales de siguranţă.
COSTURI. Ilie Carabulea a refuzat să precizeze suma pe care o va incasa de la Guvernul romăn pentru inchirierea Hotelului Ramada. Conform unei hotărări aprobate de Guvern, organizarea intălnirii romăno-ungare va fi finanţată cu suma de 1.000.000 de lei. Banii sunt utilizaţi pentru cheltuieli de protocol, pentru asigurarea serviciului de translaţie simultană in timpul şedinţei, dar vor fi finanţate şi "alte cheltuieli pentru asigurarea suportului logistic necesar pentru buna organizare a şedinţei comune". Milionul de lei alocat acestui eveniment provine, conform deciziei Guvernului de săptămăna trecută, din Fondul de rezervă bugetară. Suma reprezintă aproape dublul celei cheltuite de romăni pentru organizarea primei şedinţe comune romăno-ungare. In octombrie 2005, şedinţa de guvern comună a costat 153.000 de euro.
CINE-I NAŞUL? Pe Ilie Carabulea Revoluţia l-a prins la fosta intreprindere de stat Transcom, cea care asigura transportul de persoane şi marfă in judeţul Sibiu. Inginerul Carabulea, născut la Cacova, comuna Sălişte - jud. Sibiu - era unul din şefii de coloană. Adică om cu răspundere la Transcom. Imediat după Revoluţia din 1989, Ilie Carabulea a devenit unul dintre beneficiarii privatizărilor prin sesitemul MEBO sau cuponiada, iar plăcerea de a ajunge mare transportator nu a rămas doar o amintire. După mai multe lovituri de piaţă, Ilie Carabulea plonjează in lumea bogaţilor locali, după ce a avut abilitatea de a retrage peste 17 miliarde de lei de la FNI, cu doar căteva zile inainte de prăbuşire. De aici pănă la a lansa Banca Comercială Carpatica, de a se impune pe piaţa romănească de transport persoane intern şi internaţional şi pănă la a cumpăra cel mai mare ziar din Sibiu, cotidianul Tribuna, cu un tiraj zilnic de peste 16.000 de exemplare, nu a mai fost decăt un pas. Intre afacerile magnatului local se numără şi cele cu administraţia locală şi judeţeană in domeniul reparaţiilor şi construcţiilor de drumuri, totul sub umbrela Holdingului Atlassib.
BCC VS DRACULA PARK. Deşi a făcut parte din lista băncilor care erau obligate să işi majoreze capitalul social pentru a ajunge in situaţia de a fi desfiinţate, Banca Carpatica, singura din Romănia cu sediul central la Sibiu, a fost găsită soluţia ieşirii din impas. Guvernarea Năstase a decis trecerea zecilor de milioane de dolari ale proiectului Dracula Park, de la cea mai mare bancă romănească - BCR, la minuscula Carpatica. Astfel, cu conturile pline, Carpatica a ajuns să işi dezvolte reţeaua de filiale, in paralel cu Carpatica - Asig.
Un alt front de investiţii deschis de Carabulea este mediul universitar şi hotelier. Cu acordul Consiliului Local Sibiu şi al conducerii Universităţii "Lucian Blaga" din Sibiu, Carabulea a achiziţionat un corp de clădire destinat universităţii, menit spaţiilor de cursuri şi cazare. Doctorand al Universităţii "Lucian Blaga", Ilie Carabulea a transformat spaţiul destinat studenţilor in cel mai nou hotel din Sibiu, Ramada. Deşi aflată in zona de protecţie istorică a oraşului, pentru realizarea clădirii magnatului Carabulea au fost redesenate hărţile in aşa fel incăt linia de protecţie să ocolească noul amplasament. Aşa a fost posibil ca in proximitatea unor clădiri de maximum patru etaje să fie ridicată o clădire de 16 etaje.
După doi ani de investiţii, Hotelul Ramada a fost inaugurat in mijlocul evenimentelor din Capitala Culturală Europeană, Sibiu 2007. Cu toate acestea, ca sponsor al evenimentului, Ilie Carabulea a reuşit să convingă Primăria Sibiu să direcţioneze marile evenimente in Hotelui Ramada Sibiu. Concertele lui Julio Iglesias, Scorpions, Goran Bregovici sunt doar o parte din evenimentele găzduite de magnatul local, intrat in afaceri cu reprezentanţii tuturor partidelor reprezentate in Sibiu.
Şedinţa comună s-a redus la o oră
Dacă cei 45 de membri ai delegaţiei ungare au sosit la Sibiu ieri-dimineaţă, o parte a delegaţiei romăne, la fel de numeroasă, a sosit incă de marţi, fiind cazată la Hotel Ramada. Au fost rezervate 30 de camere, dar nu au fost toate ocupate. Plata acestor camere s-a făcut prin virament, de Guvern, deşi unii dintre miniştrii romăni nu au ştiut acest lucru şi s-au grăbit să-şi achite camera. Programul oficial stabilea ca reuniunea de ieri să dureze trei ore, insă la inceputul sedinţei comune, premierul Tăriceanu a anunţat că, de comun acord cu omologul său ungar, a decis reducerea programului de lucru la doar o oră. Una dintre explicaţii a vizat rapiditatea cu care se putea acum ajunge la o inţelegere intre cele două părţi, avănd in vedere experienţa intălnirilor anterioare. O alta, neoficială, a făcut trimitere la dorinţa, insistent exprimată de oficialii maghiari, de a se intoarce căt mai repede la ei acasă pentru a-şi putea desfăşura propria şedinţă de guvern. Cert este insă că in acest fel s-a reuşit şi evitarea unui miting organizat de PLD, care urma să treacă exact pe sub ferestrele Hotelului Ramada. Oricum, actele care trebuiau semnate au fost semnate pe repede inainte. Printre cele mai importante au fost declaraţia de susţinere a Romăniei pentru aderarea la spaţiul Schengen şi acordul pentru construirea unei linii de transport feroviar de mare viteză intre Budapesta şi Constanţa, trecănd prin Bucureşti, ale cărei lucrări ar urma să demareze undeva după aprilie anul viitor. In plus, premierul ungar a mai făcut un gest de bunăvoinţă şi a anunţat liberalizarea totală a pieţei muncii pentru romăni de la inceputul anului viitor. Programul neoficial a inclus şi o intălnire a ministrului romăn al Transporturilor, Ludovic Orban, cu patronul Hotelului Ramada, Ilie
Carabulea, tema intălnirii fiind şoseaua de centură a municipiului Sibiu.
Aniela Nine
Carabulea, tema intălnirii fiind şoseaua de centură a municipiului Sibiu.
Aniela Nine
Orban, intărziat, a ales cafeneaua
Deşi prezent in Piaţa Mare la ceremonia de primire a delegaţiei maghiare, ministrul Transporturilor, Ludovic Orban, nu a reuşit sau nu a vrut să se deplaseze cu aceeaşi rapiditate ca şi colegii săi către sala de şedinţă. Motiv pentru care, deşi şedinţa incepuse, iar cei doi premieri făceau declaraţii despre agenda reuniunii, ministrul Orban a ales să ii asculte din cafeneaua hotelului, instalat comod intr-un fotoliu. Asta in contextul in care unul dintre cele mai importante acorduri care urmau să fie dezbătute viza tocmai domeniul peste care Orban păstoreşte: transporturi. Ce-i drept, tema discuţiei cu cele două doamne care il acompaniau făcea referire la domeniul său: realizarea drumului de centură a Sibiului. A admis, intre două fumuri de ţigară, că a cam intărziat la şedinţă şi, ca atare, trebuie să aştepte o pauză pentru a se putea strecura inăuntru. CHIULANGII ŞI INVITAŢI DE ONOARE. In afară de intărziatul Orban, de la reuniune au fost alţi căţiva miniştri absenţi cu totul: ministrul Economiei, Varujan Vosganian, sau cel al Agriculturii, Dacian Cioloş. In cazul lui Cioloş, absenţa a fost motivată, ministrul aflăndu-se la Bruxelles pentru a lămuri problema clauzei de salvgardare care ne ameninţă pe agricultură. In locul lui Varujan a fost prezent insă un secretar de stat, Cătălin Doica, acesta semnănd şi unul dintre acordurile cu Executivul maghiar. Ministrul Apărării, Teodor Meleşcanu, nu a mai aşteptat terminarea şedinţei, in locul lui rămănănd tot un secretar de stat. In schimb, şedinţa a avut un invitat special: preşedintele UDMR, Marko Bela, care a participat la prima parte a reuniunii comune, chiar dacă nu mai este membru al Guvernului Tăriceanu. De altfel, Marko Bela a venit special pentru o intălnire in particular cu premierul Gyurcsány, anterioară şedinţei comune.
Aniela Nine, Dan Tomozei
Tăriceanu, pe urmele lui Iliescu
Reuniunea interguvernamentală de la Sibiu a fost pentru liberali şi premierul Tăriceanu un bun prilej de campanie electorală. Intămpinat peste tot de figurile colegilor liberali de pe afişele PNL lipite pe toate gardurile, Tăriceanu a făcut un desant in două localităţi din Mărginimea Sibiului, urmănd un traseu identic realizat in urmă cu cinci ani de fostul preşedinte al Romăniei şi al PSD, Ion Iliescu.
CETÃ...ŢEAN DE ONOARE. La finalul proiectului "Sibiu Capitală Culturală Europeană", Sibiu 2007, premierul a devenit, prin voia Consiliului Local Sibiu, Cetăţean de Onoare al oraşului. Insă, pentru a satisface orgoliile democraţilor sibieni, dar şi pentru a impăca pe toată lumea, acelaşi titlu a fost acordat şi preşedintelui Traian Băsescu. In mod firesc, la propunerea premierului au comentat negativ democraţii şi pesediştii, iar la propunerea preşedintelui... numai pesediştii. Ambele titluri au fost acordate pentru sprijinul dat Sibiului in proiectul cultural derulat in 2007. In lista cetăţenilor de onoare ai municipiului Sibiu se mai regăsesc fostul preşedinte al Romăniei, Emil Constantinescu, foştii miniştri Andrei Marga, Miron Mitrea, Ion Caramitru.
I.G. DUCA, PE SOCLU. După mai multe zeci de ani după ce comuniştii l-au dat jos de pe soclu, bustul marelui liberal, fost prim-ministru al Romăniei, I.G. Duca, a fost repus in valoare. De această dată in parcul aflat in faţa sediului PNL Sibiu, care şi-au impărţit frăţeşte fostul sediu al liberalilor de dinaintea scindării. Alături de primarul Sibiului, Klaus Iohannis, premierul Tăriceanu a dezvelit bustul lui I.G. Duca in prezenţa a căteva sute de liberali veniţi din mai multe localităţi. Sub razele soarelui cu dinţi, zeci de activişti liberali ţineau deschise, cu măndrie şi patriotism, umbrelele galbene de campanie, spre supărarea celor care nu reuşeau să işi vadă premierul. Cu sau fără vedere la premier, corul bătrănilor din Sălişte, condus de insuşi preotul, a făcut atmosfera să tremure in acordul imnului naţional.
ICOANE PE STICLÃ.... După Sibiu, coloana guvernamentală a intrat pe traseul obişnuit al oricărui conducător de ţară romănească. Fie din lipsă de imaginaţie, fie pentru că acolo au un primar mai vioi, liberalii sibieni şi-au purtat liderul spre Mărginimea Sibiului. Prima oprire, ca de obicei, la Sibiel. Localitatea primului muzeu al icoanelor pe sticlă din Romănia şi-a respectat reţeta. Juni călare, păine cu sare şi, in plus, o mănă de muncitori care dădeau la lopată, spre mirarea localnicilor, care de mult nu au mai văzut o aşa hărnicie. După ce a trecut in revistă un proiect al viitoarei reţele de canalizare a satului Sibiel, după ce a dat măna cu o parte dintre coriştii din Sălişte, delegaţia liberală a trecut la lucruri lumeşti.
BULZ ŞI RAHIU. DE LA AUTORITÃ...ŢI. După atăt drum, premierul, flancat de colegii de guvern şi căteva zeci de liberali locali mai mici, a descins la Pensiunea agroturistică Ciortea, proprietatea unui liberal. In curtea proaspăt ninsă, o mamaie lovea cu pricepere intr-un ceaun in care se pregătea mămăliga pentru bulz. Măcar atăta să facă şi ea pentru premier, dacă autorităţile nu i-au lăsat să pregătească in gospodăria lor nimic din toate bunătăţile de pe masă. Fuseseră aduse de la Primărie. Pănă şi mălaiul folosit pentru mămăligă avea aceeaşi provenienţă. Aşa că toate "preparatele tradiţionale" puse in faţa lui Tăriceanu nu aveau in comun cu pensiunea decăt poate, cel mult, platourile pe care erau servite. Oricum, după căteva păhărele de rahiu, cu brănză din belşug, mulţimea şi-a astămpărat foamea. Insă de la Sibiel nu s-a plecat pănă cănd premierul nu a marcat un nou jalon in traseul tradiţional al oficialilor: Biserica şi Muzeul icoanelor pe sticlă. La plecarea spre Sălişte, premierul a primit cadou o icoană pictată la Sibiel.
CORUL DE LA SÃ...LIŞTE. Inainte de a ajunge in staţia finală, premierul a oprit in curtea ultimului pălărier din Mărginimea Sibiului: Virgil Ilieş - Dădărlat. Dacă ministrul de Externe şi cel al Educaţiei au probat clopuri specifice ciobanilor, premierul, jenat, a cerut intimitate in timpul probării pălăriilor de domn. Coloana oficială a ajuns la destinaţia finală: Sălişte. In faţa Primăriei conduse de liberalul Teodor-Dumitru Banciu, primul-ministru a fost intămpinat, din nou, de Corul din Sălişte. De data aceasta un căntec patriotic, vechi de zeci de ani, a răsunat in noaptea tăiată de aerul rece de munte.
UN COPIL "RÃ...PIT". Prezentă pe tot traseul Sibiu - Sălişte, Ioana Tăriceanu, soţia premierului, a reuşit să atragă antipatia unui pui de cioban, imbrăcat tradiţional. Impresionată de frumuseţea copilului imbrăcat in portul tradiţional şi marcat de un clop ciobănesc, doamna Tăriceanu a incercat o poză de familie. Probabil speriat, intenţia bună s-a soldat doar cu un copil speriat, care s-a văzut smuls din braţele mătuşii protectoare, şi cu o amintire imortalizată in minus.
PRODUSUL TRANSHUMANŢEI. Oprirea finală de la Sălişte a marcat fidel traseul pe care, aşa cum spuneam, il făcea in urmă cu cinci ani Ion Iliescu. Insă, dacă mesajul in favoarea tradiţiei şi identităţii lansat de premier a trecut aproape neobservat, Iliescu rămăne celebru peste timp. Afirmaţia "Sunt produsul transhumanţei!", lansată după descoperirea rădăcinilor sibiene, a rămas in istorie.
Dan Tomozei
CETÃ...ŢEAN DE ONOARE. La finalul proiectului "Sibiu Capitală Culturală Europeană", Sibiu 2007, premierul a devenit, prin voia Consiliului Local Sibiu, Cetăţean de Onoare al oraşului. Insă, pentru a satisface orgoliile democraţilor sibieni, dar şi pentru a impăca pe toată lumea, acelaşi titlu a fost acordat şi preşedintelui Traian Băsescu. In mod firesc, la propunerea premierului au comentat negativ democraţii şi pesediştii, iar la propunerea preşedintelui... numai pesediştii. Ambele titluri au fost acordate pentru sprijinul dat Sibiului in proiectul cultural derulat in 2007. In lista cetăţenilor de onoare ai municipiului Sibiu se mai regăsesc fostul preşedinte al Romăniei, Emil Constantinescu, foştii miniştri Andrei Marga, Miron Mitrea, Ion Caramitru.
I.G. DUCA, PE SOCLU. După mai multe zeci de ani după ce comuniştii l-au dat jos de pe soclu, bustul marelui liberal, fost prim-ministru al Romăniei, I.G. Duca, a fost repus in valoare. De această dată in parcul aflat in faţa sediului PNL Sibiu, care şi-au impărţit frăţeşte fostul sediu al liberalilor de dinaintea scindării. Alături de primarul Sibiului, Klaus Iohannis, premierul Tăriceanu a dezvelit bustul lui I.G. Duca in prezenţa a căteva sute de liberali veniţi din mai multe localităţi. Sub razele soarelui cu dinţi, zeci de activişti liberali ţineau deschise, cu măndrie şi patriotism, umbrelele galbene de campanie, spre supărarea celor care nu reuşeau să işi vadă premierul. Cu sau fără vedere la premier, corul bătrănilor din Sălişte, condus de insuşi preotul, a făcut atmosfera să tremure in acordul imnului naţional.
ICOANE PE STICLÃ.... După Sibiu, coloana guvernamentală a intrat pe traseul obişnuit al oricărui conducător de ţară romănească. Fie din lipsă de imaginaţie, fie pentru că acolo au un primar mai vioi, liberalii sibieni şi-au purtat liderul spre Mărginimea Sibiului. Prima oprire, ca de obicei, la Sibiel. Localitatea primului muzeu al icoanelor pe sticlă din Romănia şi-a respectat reţeta. Juni călare, păine cu sare şi, in plus, o mănă de muncitori care dădeau la lopată, spre mirarea localnicilor, care de mult nu au mai văzut o aşa hărnicie. După ce a trecut in revistă un proiect al viitoarei reţele de canalizare a satului Sibiel, după ce a dat măna cu o parte dintre coriştii din Sălişte, delegaţia liberală a trecut la lucruri lumeşti.
BULZ ŞI RAHIU. DE LA AUTORITÃ...ŢI. După atăt drum, premierul, flancat de colegii de guvern şi căteva zeci de liberali locali mai mici, a descins la Pensiunea agroturistică Ciortea, proprietatea unui liberal. In curtea proaspăt ninsă, o mamaie lovea cu pricepere intr-un ceaun in care se pregătea mămăliga pentru bulz. Măcar atăta să facă şi ea pentru premier, dacă autorităţile nu i-au lăsat să pregătească in gospodăria lor nimic din toate bunătăţile de pe masă. Fuseseră aduse de la Primărie. Pănă şi mălaiul folosit pentru mămăligă avea aceeaşi provenienţă. Aşa că toate "preparatele tradiţionale" puse in faţa lui Tăriceanu nu aveau in comun cu pensiunea decăt poate, cel mult, platourile pe care erau servite. Oricum, după căteva păhărele de rahiu, cu brănză din belşug, mulţimea şi-a astămpărat foamea. Insă de la Sibiel nu s-a plecat pănă cănd premierul nu a marcat un nou jalon in traseul tradiţional al oficialilor: Biserica şi Muzeul icoanelor pe sticlă. La plecarea spre Sălişte, premierul a primit cadou o icoană pictată la Sibiel.
CORUL DE LA SÃ...LIŞTE. Inainte de a ajunge in staţia finală, premierul a oprit in curtea ultimului pălărier din Mărginimea Sibiului: Virgil Ilieş - Dădărlat. Dacă ministrul de Externe şi cel al Educaţiei au probat clopuri specifice ciobanilor, premierul, jenat, a cerut intimitate in timpul probării pălăriilor de domn. Coloana oficială a ajuns la destinaţia finală: Sălişte. In faţa Primăriei conduse de liberalul Teodor-Dumitru Banciu, primul-ministru a fost intămpinat, din nou, de Corul din Sălişte. De data aceasta un căntec patriotic, vechi de zeci de ani, a răsunat in noaptea tăiată de aerul rece de munte.
UN COPIL "RÃ...PIT". Prezentă pe tot traseul Sibiu - Sălişte, Ioana Tăriceanu, soţia premierului, a reuşit să atragă antipatia unui pui de cioban, imbrăcat tradiţional. Impresionată de frumuseţea copilului imbrăcat in portul tradiţional şi marcat de un clop ciobănesc, doamna Tăriceanu a incercat o poză de familie. Probabil speriat, intenţia bună s-a soldat doar cu un copil speriat, care s-a văzut smuls din braţele mătuşii protectoare, şi cu o amintire imortalizată in minus.
PRODUSUL TRANSHUMANŢEI. Oprirea finală de la Sălişte a marcat fidel traseul pe care, aşa cum spuneam, il făcea in urmă cu cinci ani Ion Iliescu. Insă, dacă mesajul in favoarea tradiţiei şi identităţii lansat de premier a trecut aproape neobservat, Iliescu rămăne celebru peste timp. Afirmaţia "Sunt produsul transhumanţei!", lansată după descoperirea rădăcinilor sibiene, a rămas in istorie.
Dan Tomozei
"O şopărlă" de la Gyurcsany
"Destinul Romăniei şi al Ungariei va fi identic pe termen lung, iar cele două ţări se vor contopi istoric şi teritorial, aşa cum statele din Benelux constituie o singură ţară", a afirmat premierul ungar Ferenc Gyurcsany, la finalul şedinţei comune de Guvern romăno-ungare de la Sibiu.
"Pe termen lung, in istorie, destinul ambelor ţări va fi identic, aşa cum ţările din Benelux constituie o singură ţară, şi aceste două ţări - şi istoric, şi teritorial - se vor contopi, performanţele lor economice, culturale, talentele lor se vor contopi, iar interesele lor vor fi coerente", a spus Gyurcsany, conform traducerii oficiale asigurate in timpul conferinţei de presă.
Declaraţia, asa cum a fost tradusă, a stărnit reacţii controversate in răndul politicienilor romăni. Vicepreşedintele executiv al UDMR, ministrul Laszlo Borbely, susţine că traducerea declaraţiei premierului ungar a fost una "defectuoasă" şi că acesta nu s-a referit, in conferinţa de presă, la "contopirea teritorială" a Romăniei şi Ungariei, ci la "o apropiere economică, din punct de vedere al circulaţiei, al culturii, şi nu altceva".
Referindu-se la declaraţiile premierului ungar, senatorul PC Codruţ Sereş a declarat că Romănia şi Ungaria, ca ţări membre UE, nu pot fi găndite in afara unei colaborări strănse, dar o contopire culturală şi teritorială este imposibilă, avănd in vedere tradiţia diferită şi ceea ce s-a intămplat de-a lungul istoriei. Potrivit lui Sereş, este "total inacceptabil" să se vorbească despre contopire teritorială şi "orice şopărlă de acest fel" arată că premierul Ungariei nu respectă tratatele internaţionale. "Statele din Benelux nu sunt contopite intr-o singură ţară, ci există o monarhie a Olandei, o alta belgiană şi un Mare Ducat al Luxemburgului", a fost insă de părere vicepreşedintele PD Sorin Frunzăverde. El a arătat că scenariul "contopirii" Romăniei şi Ungariei i se pare imposibil, care nu foloseşte nimănui. " Suntem două ţări diferite. Suntem amăndouă statele in UE şi in NATO, ceea ce creează premisele unui parteneriat, insă cred că puţin studiu in legătură cu geografia statelor europene nu ar strica", a susţinut Frunzăverde.
Purtătorul de cuvănt al PSD Cristian Diaconescu a declarat la răndul său că singurul destin pe care Romănia şi Ungaria il pot impărtăşi este cel European. "Este o comparaţie inoportună pentru că identitatea Romăniei nu se va contopi niciodată cu identitatea altor ţări. A fi membră in Uniunea Europeană inseamnă liberă circulaţie, piaţă comună, prosperitate şi solidaritate, dar in nici un caz topirea identităţilor naţionale şi dizolvarea suveranităţilor ţărilor membre", a spus senatorul liberal-democrat Nicolae Vlad Popa . El a precizat că, "printre rănduri", afirmaţiile premierului Ungariei reprezintă "un mesaj către maghiarii din Romănia".
Pentru vicepreşedintele executiv al PRM Lucian Bolcaş afirmaţiile premierului ungar sunt făţiş iredentiste, agresive, invelită in poleiala, otrăvită şi ea, a unor "europenisme de paradă".
"Pe termen lung, in istorie, destinul ambelor ţări va fi identic, aşa cum ţările din Benelux constituie o singură ţară, şi aceste două ţări - şi istoric, şi teritorial - se vor contopi, performanţele lor economice, culturale, talentele lor se vor contopi, iar interesele lor vor fi coerente", a spus Gyurcsany, conform traducerii oficiale asigurate in timpul conferinţei de presă.
Declaraţia, asa cum a fost tradusă, a stărnit reacţii controversate in răndul politicienilor romăni. Vicepreşedintele executiv al UDMR, ministrul Laszlo Borbely, susţine că traducerea declaraţiei premierului ungar a fost una "defectuoasă" şi că acesta nu s-a referit, in conferinţa de presă, la "contopirea teritorială" a Romăniei şi Ungariei, ci la "o apropiere economică, din punct de vedere al circulaţiei, al culturii, şi nu altceva".
Referindu-se la declaraţiile premierului ungar, senatorul PC Codruţ Sereş a declarat că Romănia şi Ungaria, ca ţări membre UE, nu pot fi găndite in afara unei colaborări strănse, dar o contopire culturală şi teritorială este imposibilă, avănd in vedere tradiţia diferită şi ceea ce s-a intămplat de-a lungul istoriei. Potrivit lui Sereş, este "total inacceptabil" să se vorbească despre contopire teritorială şi "orice şopărlă de acest fel" arată că premierul Ungariei nu respectă tratatele internaţionale. "Statele din Benelux nu sunt contopite intr-o singură ţară, ci există o monarhie a Olandei, o alta belgiană şi un Mare Ducat al Luxemburgului", a fost insă de părere vicepreşedintele PD Sorin Frunzăverde. El a arătat că scenariul "contopirii" Romăniei şi Ungariei i se pare imposibil, care nu foloseşte nimănui. " Suntem două ţări diferite. Suntem amăndouă statele in UE şi in NATO, ceea ce creează premisele unui parteneriat, insă cred că puţin studiu in legătură cu geografia statelor europene nu ar strica", a susţinut Frunzăverde.
Purtătorul de cuvănt al PSD Cristian Diaconescu a declarat la răndul său că singurul destin pe care Romănia şi Ungaria il pot impărtăşi este cel European. "Este o comparaţie inoportună pentru că identitatea Romăniei nu se va contopi niciodată cu identitatea altor ţări. A fi membră in Uniunea Europeană inseamnă liberă circulaţie, piaţă comună, prosperitate şi solidaritate, dar in nici un caz topirea identităţilor naţionale şi dizolvarea suveranităţilor ţărilor membre", a spus senatorul liberal-democrat Nicolae Vlad Popa . El a precizat că, "printre rănduri", afirmaţiile premierului Ungariei reprezintă "un mesaj către maghiarii din Romănia".
Pentru vicepreşedintele executiv al PRM Lucian Bolcaş afirmaţiile premierului ungar sunt făţiş iredentiste, agresive, invelită in poleiala, otrăvită şi ea, a unor "europenisme de paradă".
Ramada - 120-150 de euro/noapte
Hotelul Ramada este clasificat cu patru stele, are 15 niveluri, 127 de camere, cinci săli de conferinţă, una putănd fi transformată in sală de cinema, alta in sală de dans cu capacitate de 500 de persoane. Restaurantul are capacitatea de 200 de locuri, in clădire existănd şi trei baruri. Hotelul are salon de sănătate, care cuprinde o sală de fitness, jacuzzi, saună, masaj, şi un centru de infrumuseţare. Conform site-ului hotelului, tarifele valabile ieri erau: "executive" - 150 de euro pe noapte, "dublă" - 120 de euro pe noapte.
Citește pe Antena3.ro
