Dupa Malta - Revolutia Romana si nedumeririle SUA

Revolutia Romana si evenimentele care i-au urmat au starnit nedume-riri la Washington. Adrian Nastase le explica in cartea "Romania dupa Malta", pe care o lanseaza astazi.

Deputatul PSD Adrian Nastase isi lanseaza astazi, la ora 16:00, la Casa Titulescu din Soseaua Kiseleff, volumul intitulat "Romania dupa Malta". Jurnalul National prezinta cateva fragmente din aceasta carte.

"Constituirea unui «bloc proamerican» in Est depindea esentialmente de Romania, a carei includere era importanta dintr-o serie de puncte de vedere: o granita foarte mare cu URSS; acces extins la Dunare si Marea Neagra (jonctiune cu turcii); disponibilitate fata de Germania. Neputand determina alinierea automata a Romaniei prin «solutia militara» (Panama), nici prin varianta economica tacita (pe care absenta datoriei externe o facea inoportuna), nici prin promisiunea de sprijin pentru retragerea trupelor sovietice (inexistente), unii lideri americani au gandit ca element de presiune teza «diferentierii democratice». In depozitia facuta la 7 martie 1990, in cadrul Comitetului pentru afaceri externe al Camerei Reprezentantilor, Lawrence Eagleburger a inclus abil in text si elementele de subtext ale acestei abordari. Aici pot fi regasite elemente importante ale strategiei de constituire a «blocului». «Speram - afirma el - ca tarile est-europene vor forma grupari regionale si vom avea nevoie de flexibilitatea necesara pentru a raspunde si a incuraja aceste evolutii. Credem ca asocierile voluntare constituie o cale naturala pentru edificarea de catre tarile democratice a unei societati civile internationale si pentru depasirea vechilor neintelegeri si dorim sa avem capacitatea de a sprijini dezvoltarea unor astfel de asocieri.» (...)

MINORITATI. «Succesul» obtinut de Mitterand la Budapesta cu punerea pe tapet a problemei Transilvaniei, imperativele solicitari ale emigratiei maghiare si cereri formale ale Budapestei i-au facut pe americani sa inteleaga faptul ca, fara a da satisfactie Ungariei in aceasta problema, sansele de edificare a unui «bloc proamerican» viabil ramaneau in suspensie. De aici si unele presiuni din SUA asupra Romaniei in problema minoritatilor. Cat priveste presiunile exercitate prin intermediul fortelor de «opozitie» din interiorul tarii, acestea erau menite sa testeze gradul «desatelizarii» Romaniei.

Revolutia Romana si evenimentele care i-au urmat au generat o serie de nedumeriri la Washington din doua motive. Primul privea modul violent in care Romania a iesit din totalitarism. Americanii par sa nu fi inteles, in prima instanta, cauzele profunde ale acestui episod atipic al tranzitiilor din estul Europei. Evaluarile lor nu cuprindeau asemenea solutii radicale de schimbare a regimului politic. De fapt, modelul de transformare politica si economica pe care il privilegiau americanii era o combinatie intre procesele din Polonia, cu «masa rotunda» si transferul pasnic de putere, si cele din Ungaria, unde Partidul Comunist promovase ani de-a randul reforme economice, care, la un moment dat, creasera o alta realitate politica si sociala. Al doilea motiv al nedumeririlor lor era legat de felul in care Romania a iesit din totalitarism. Spre deosebire de celelalte tari comuniste din estul Europei, care dupa 1989 au produs guvernari de dreapta, Romania a produs o guvernare de stanga. De ce s-a intamplat acest lucru? Nu cred ca avem, in acest moment, o explicatie care sa treaca dincolo de clisee de genul «Duminica orbului», neocomunisti, kagebisti, mineriade... (…)"

SUSPENDARE

"La 18 iunie 1990, dupa mineriada din 13-15 iunie, ministrii de Externe ai CEE luasera decizia de a «ingheta» relatiile CEE-Romania. Europa Occidentala, ca si SUA, de altfel, era interesata in 1990 in principal de evolutiile din URSS si de soarta lui Gorbaciov - pe de-o parte - si de situatia tarilor din asa-numitul Grup Visegrad - pe de alta parte. «Digerarea» unificarii Germaniei era o alta tema. In aceste conditii, Romania ramanea - deocamdata - in zona gri, intr-o zona tampon. De asemenea, Grupul celor 24 de state membre ale OECD hotarasera, din aceleasi motive, amanarea includerii Romaniei in programul de asistenta PHARE", mai noteaza Adrian Nastase in volumul sau.