x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Politică Efectul post-moțiune. Niciun partid nu vrea să se alieze cu altul, pentru a forma un nou guvern 

Efectul post-moțiune. Niciun partid nu vrea să se alieze cu altul, pentru a forma un nou guvern 

de Ion Alexandru    |    07 Oct 2021   •   07:00
Efectul post-moțiune. Niciun partid nu vrea să se alieze cu altul, pentru a forma un nou guvern 

Actuala configurație parlamentară, rezultată din alegerile care au avut loc în data de 6 decembrie 2020, face aproape imposibilă orice formulă de guvernare, odată cu demiterea Cabinetului Cîțu. USR nu concepe reintrarea la guvernare cu același premier, proaspăt demis, în timp ce PNL nu concepe o formulă de guvernare alături de „trădătorii” care și-au dat jos propriul guvern. Toate calculele matematice arată că există posibile formule de alcătuire a unei majorități parlamentare între formațiuni politice care nu pot sta la aceeași masă. În aceste condiții, mingea este aruncată în curtea președintelui Klaus Iohannis, care ia în calcul menținerea guvernului interimar Cîțu până la „Sfântul Așteaptă” sau chiar convocarea alegerilor anticipate. Proiect dorit de cei de la AUR și de la PSD, admis chiar și de cei de la USR. Alegerile anticipate ar avea loc într-un context în care ultimele sondaje de opinie dau PNL cu un scor puțin peste 20 la sută, dar și un USR la 9,8 procente. 

 

Dincolo de calculele politice, de strategiile de culise care se discută, în aceste zile, pentru formarea unei noi majorități care să emane un premier sau, dimpotrivă, pentru a conduce la declanșarea alegerilor parlamentare anticipate, aritmetica parlamentară este singura care poate prezinte eventuale scenarii.

Cifrele de la care se pleacă la orice fel de astfel de discuție arată că, în Parlamentul României, există șapte grupuri politice care trebuie să aducă obligatoriu de aceeași parte a baricadei minimum 234 de parlamentari. PSD are 157 de parlamentari, PNL are 134 de parlamentari (din care 92 sunt de partea lui Florin Cîțu, iar 42 sunt afiliați lui Ludovic Orban), USR are 80 de parlamentari. AUR are 43 de parlamentari, UDMR are 29 de parlamentari, Minoritățile Naționale din Camera Deputaților înseamnă 18 aleși, la care se adaugă 5 parlamentari neafiliați.

Plecând de la această realitate, orice majoritate poate fi formată fie în jurul PSD, fie în jurul PNL. În jurul PSD, aceste majorități ar putea însemna PSD + PNL (291 de parlamentari), PSD + USR (237 de parlamentari sau PSD + PNL fără parlamentarii lui Orban + UDMR (278 de parlamentari). În jurul PNL, singura variantă posibilă, la acest moment, care ar putea da o majoritate sunt PNL + PSD (291 parlamentari).

Sunt excluse din start orice forme de colaborare între AUR și UDMR, între AUR și PNL, foarte puțiun probabilă este o alianță guvernamentală între PSD și USR. PNL, însă, fără parlamentarii lui Ludovic Orban intră într-o opoziție aproape certă. PNL aripa Orban împreună cu PSD este, este, de asemenea, o variantă improbabilă. Iar, dacă dorește să colaboreze cu PSD, gruparea Cîțu trebuie să renunțe la cele două rezoluții adoptate în forurile de conducere în care au stabilit, în unanimitate, că exclude orice colaborare cu social-democrații. De asemenea, PNL aripa Cîțu a afirmat că nu va mai face nicio formulă de guvernare cu USR, după ce progresiștii au votat, marți, moțiunea de cenzură prin care guvernul a fost demis. Iar cei de la USR spun că vor să reintre la guvernare, alături de PNL și de UDMR, dar fără Florin Cîțu în funcția de prim-ministru.

 

Președintele României: „E greu de negociat cu un fost partener care a votat să îți dărâme Guvernul”

 

Acest tip de calcule pare să fie luat în considerare și de către președintele României, Klaus Iohannis, care dă vina pe toate partidele care au votat moțiunea de cenzură pentru blocajul guvernamental creat. „Am constatat, în Parlament, un entuziasm total nemotivat în legătură cu căderea Guvernului. (…) Au venit unii să ne spună că probabil nu se prezintă la consultări. Alții au țopăit pe acolo strigând că vor să suspende președintele. (…) Alții au venit în fața microfoanelor cu texte ca și cum acum prima dată s-ar inventa coaliția și nu ei ar fi fost cei care au detonat coaliția și au dus la căderea Guvernului”, a precizat Iohannis.

Șefu statului susține că „politicienii au ajuns să aibă doar discursuri antitoți, fiecare este împotriva fiecăruia. Or, așa nu se poate”. În legătură cu ipoteza în care Florin Cîțu ar putea fi din nou propus de PNL să ocupe funcția de prim-ministru, Iohannis a precizat că „orice persoană susținută de o majoritate parlamentară poate să devină premier, evident, așa scrie în Constituție, nu există nicio piedică”. Legat, însă, de o refacere a coaliției, alături de USR, acesta a subliniat că „dacă vrem să analizăm faptele și nu poveștile politice, vedem că USR a fost în Guvern, a abandonat guvernarea, a votat USR împreună cu PSD și cu AUR pentru căderea Guvernului din care au făcut parte. (…) Nu știu dacă partidele vor putea sau vor dori să treacă peste aceste lucruri. E greu de negociat cu un fost partener care a votat să îți dărâme Guvernul”.

 

 

Iohannis pare să ia în calcul alegerile anticipate

 

Președintele a mai precizat, cu acest prilej, că atât un guvern minoritar, cât și un guvern tehnocrat sau chiar alegerile anticipate sunt variante aflate pe masa posibilelor soluții. „Aceste soluții vor trebui să transpară din consultările care vor avea loc și dacă am spus că situația este mai complicată decât altă dată, eu nu am convingerea că după prima rundă de consultări se va cristaliza o soluție. Este posibil să fie nevoie de încă o rundă de consultări și este nevoie ca partidele să se așeze la discuții în diferite combinații pentru a căuta soluții. Dacă partidele nu se înțeleg, atunci acest guvern interimar va rămâne în funcție până când se găsește o nouă soluție. Nu există niciun înlocuitor, țara nu poate să rămână total neguvernată și cred că până la urmă toată lumea va înțelege că este mai bine să avem un guvern cu puteri depline decât un guvern interimar”, a adăugat Iohannis. Întrebat în mod direct dacă exclude dizolvarea Parlamentului și convocarea alegerilor anticipate, președintele a răspuns: „Nu exclud niciun pas constitutional”.

 

 

Cum ar arăta votul pentru partide, dacă s-ar organiza, acum, alegeri parlamentare

 

Principala problemă cu care se confruntă, în acest moment, atât președintele Klaus Iohannis, cât și cele două partide considerate de „dreapta” pe care acesta le-a cauționat, în decembrie 2020, pentru a forma guvernul proaspăt demis constă în faptul că, dacă ar achiesa la teza alegerilor anticipate, scorurile acestora se află atât de jos, încât cu greu ar putea participa la un nou act de guvernare post-scrutin.

Ieri, INSCOP a dat publicității ultima cercetare sociologică, sondajul fiind realizat, pe un eșantion de 1.204 persoane, în perioada 15-27 septembrie 2021. Pe primul loc în preferințele electoratului se află PSD, cu 35,4 la sută, urmat la mare distanță de PNL, cu 21,9 procente. AUR ar fi a treia forță politică, foarte aproape de PNL, cu un scor de 17,1 la sută. În ceea ce privește USR, scorul partidului condus de Dacian Cioloș este catastrofal – 9,8 la sută, aproape același cu cel obținut, în 2016, la alegerile parlamentare. Sondajul mai arată că partidul Pro România, deși sub baremul necesar accederii în Parlament, s-ar afla la un scor de 4,4 procente, în timp ce un posibil aliat de „dreapta”, PMP, are doar 2,9 procente în acest sondaj.

Calculând aceste cifre, putem observa că actuala opoziție parlamentară, formată din PSD și AUR, în cazul în care ar avea loc alegeri anticipate, ar cumuli 52,5 la sută din voturi, fără redistribuiri. 

În aceste condiții, USR forțează nota și îi aruncă președintelui Klaus Iohannis pe masă teza alegerilor anticipate. Liderul deputaților progresiști, Ionuț Moșteanu, a declarat, ieri, că partidul e gata să revină la negocieri cu PNL, dar doar cu alt premier în locul lui Florin Cîțu. Acesta a mai spus că dacă nu va exista nici o majoritate parlamentară, „mergem spre anticipate”. „Liberalii au doar două opțiuni. Fie coaliție cu USR și UDMR, fie coaliție cu PSD. Mai este și problema parlamentarilor lui Ludovic Orban, asta complică lucrurile, fără cei 40, grupul parlamentar al PNL e cam la fel de mare ca al USR. Indiferent cât de mult se încordează un Superman la TV, totul e aritmetică parlamentară”, a conchis Moșteanu.

 

 

UDMR le bate obrazul celor din Opoziție că nu propun un premier comun

 

În aceste condiții, liderul UDMR, Kelemen Hunor, le cere celor din Opoziție ca, la consultările care vor avea loc la Palatul Cotroceni, cel mai probabil săptămâna viitoare, să se prezinte, împreună, cu o propunere de prim-ministru. „Problema e că cei care au dat jos Guvernul nu au venit cu alternativă, că de obicei, când ai majoritate de 281 de voturi, dai jos un Guvern, vii cu alternativă. Asta este aşteptarea societăţii, asta este aşteptarea în lumea politică şi economică. Dai jos Guvernul, ăsta este jocul democratic, şi vii cu o propunere de prim-ministru, o coaliţie PSD-USR PLUS-AUR. Dar ei nu cred că se gândesc la această variantă fiindcă, dacă s-ar fi gândit, ei ar fi anunţat deja o astfel de alianţă şi o astfel de majoritate. Pentru ei era mai important să fie dat jos Guvernul decât să se uite ce se va întâmpla mâine, poimâine”, a precizat Hunor.

Criza politică este departe de a se fi încheiat, cel mai probabil ea abia acum începând cu adevărat. Surse politice afirmă că președintele Klaus Iohannis vrea să le dea o lecție celor de la USR, prin susținerea lui Florin Cîțu în funcția de prim-ministru. Cel mai probabil, vor avea loc cel puțin două runde de consultări cu partidele politice. „Dacă partidele nu se înțeleg, atunci acest guvern interimar va rămâne în funcție până când se găsește o nouă soluție. Nu există niciun înlocuitor, țara nu poate să rămână total neguvernată și cred că până la urmă toată lumea va înțelege că este mai bine să avem un guvern cu puteri depline decât un guvern interimar”, a declarat, ieri, Klaus Iohannis. Interimatul funcției guvernamentale nu poate însă merge la infinit, pentru că, în 20 octombrie, interimatul lui Lucian Bode la Ministerul Justiției expiră. Iar fără ministru, Ministerul Justiției nu poate emite niciun aviz pe vreun act normativ al guvernului interimar. 

Este foarte probabil ca lucrurile să se accentueze din acest punct de vedere. PSD dorește un guvern tehnocrat, format din specialiști, care să pregătească alegerile anticipate pentru luna martie a anului viitor. Klaus Iohannis ar putea desemna un premier de sacrificiu, care să pice în Parlament. Și, apoi, să îl propună tot pe Florin Cîțu, sperând, astfel, că sub spectrul alegerilor anticipate, cei de la USR să-l accepte. La rândul lor, cei de la USR spun că se vor prezenta la aceste consultări cu propria propunere de premier, în persoana lui Dacian Cioloș, dacă nu vor cădea la înțelegere cu PNL. Iar AUR îl amenință e Klaus Iohannis cu suspendarea din funcție. Formațiunea condusă de George Simion anunță că, deja, a demarat în interiorul partidului strângerea de semnături în acest sens.

×