Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Crizele, ca fenomen social, reprezintă momentele în care decidenții politici trebuie să adopte măsuri inovative, curajoase, neanticipate într-o evoluție normală, susţine deputatul PSD Georgian Pop, adăugând că, fară astfel de măsuri, efectele negative generate de crize tind să scape de sub control.
Acesta spune: “Nimeni nu a anticipat acum 4 săptămâni ca astăzi vom avea stare de urgență în România. Nimeni nu a estimat, acum 4 săptămâni, dimensiunea efectelor medicale, sociale, politice și economice pe care le trăim astăzi. Prioritatea o reprezintă sănătatea populației și adoptarea acelor masuri (achiziții urgente de măști, costume de protecție, teste, testarea masivă, imunizare în masă, gestionarea eficientă a carantinei etc.) astfel încât efectele să fie minime.
Acum 4 săptămâni nimeni nu estima dimensiunea efectelor economice pe care COVID-19 le va genara. Nu doar in România, ci în plan european și global, efectele economice au surprins prin amploarea lor: burse prăbușite, prețul petrolului la niveluri greu de anticipat, industrii întregi afectate în lanț și care își închid capacități în regim de urgență (turism, servicii, industria auto etc.).
Fiecare stat, în funcție de posibilitățile bugetare și de structura propriei economii, încearcă să intervină prin măsuri care să diminueze scăderea și să ajute/stimuleze actorii economici afectați în mod direct.
În România, trăim în momentul de față o criză sanitar-medicală. Efectele economice ale acestei crize pot să genereze, pe termen mediu, un adevărat tsunami economico-financiar de o amplitudine mult mai mare decât criza financiară din 2008-2009, iar efectele sociale generate de o asemenea evoluție, indezirabilă, pot să fie extrem de severe. De aceea cred că o serie de măsuri stimulative, preponderant anti-ciclice, se impun în mod imperativ. În termenii uzuali zilelor pe care le trăim, un “pat ATI” și o “gură de oxigen” pentru economia românească par mai mult decât necesare :
1.Susținerea IMM-urilor. Guvernul trebuie să propună, rapid, un pachet financiar-fiscal de sprijin concret al IMM-urilor. În caz contrar, o parte însemnată a acestora se vor confrunta cu scăderi semnificative ale activității și ale cifrei de afaceri, generând falimente și concedieri. Însă, până la prezentarea pachetului financiar-fiscal de sprijin, statul trebuie să-și achite obligațiile restante față de companii și să ia în considerare o posibilă perioadă de grație de câteva luni pentru alte obligații fiscale, acolo unde situația o cere, obligații care urmează să fie restituite, ulterior, într-o manieră eșalonată.
- Marile proiecte de infrastructură. Guvernul trebuie să adopte, cu mult curaj decizii anti-ciclice care și-au demonstrat în timp valabilitatea. Finanțarea și susținerea marilor proiecte de infrastructură ar reprezenta o infuzie de capital care s-ar resimți atât pe orizontală cât și pe verticală în economia românească.
- Proiectele din sectorul infrastructurii de transport rutier și feroviar (Comarnic – Brașov, de exemplu) și marile proiecte de infrastructură fințate din fonduri europene.
- Marile proiecte eligibile pentru finanțarea din fondurile europene din educație, sănătate, cercetare și dezvoltare științifică (cercetarea medicală trebuie să devină o prioritate strategică pentru statul român).
Citește pe Antena3.ro
- Marile proiecte strategice de investiții private. Deblocarea acestor proiecte, prin adoptarea legislației și a reglemetărilor necesare, poate reprezenta una dintre soluțiile de tip anti-ciclic la criza care se prefigurează:
- Proiectele din sectorul energetic, care asigură, pe lângă dimensiunea economică, siguranța aprovizionării și securitatea energetică a Romaniei: exploatarile offshore de gaze naturale din Marea Neagra (în special cele din perimetrul Neptun), investițiile în transpot si interconectare (finalizarea BRUA, de exemplu), investiii in capacitate de productie a energiei electrice, în special cele bazate pe energie verde etc”.
Sursa Financial Intelligence
