Fostul președinte Ion Iliescu a murit la vârsta de 95 de ani. Fostul președinte al României s-a stins din viață după ce organele i-au cedat, au declarat pentru MEDIAFAX surse oficiale. Fostul președinte era internat de aproape două luni la Spitalul „Agrippa Ionescu” din Capitală.
În vârstă de 95 de ani, Iliescu suferea de cancer pulmonar. În urmă cu două zile, reprezentanții spitalului SRI anunțau într-un comunicat de presă: „Starea generală a pacientului se menține la fel de gravă, cu afectarea severă a funcției respiratorii și persistența disfuncțiilor multiple de organ. Beneficiază de îngrijire medicală avansată în secția de terapie intensivă, sub supravegherea echipei medicale multidisciplinare”.
A fost primul președinte al României după Revoluția din Decembrie 1989 și a obținut trei mandate în fruntea statului, între 22 decembrie 1989–1992, 1992–1996 și 2000–2004. Între 1996–2000 și 2004–2008 a fost senator PSD. A fost și președinte de onoare al PSD.
Studii și cariera politică în perioada comunistă
Ion Iliescu s-a născut la 3 martie 1930, la Oltenița. A absolvit Liceul Spiru Haret din Capitală în 1949, apoi a studiat mecanica fluidelor la Institutul Politehnic București la la Institutul Energeic al Universiății din Moscova.
În timpul studiilor la Moscova a fost secretar al „Asociației studenților români”. S-a speculat că l-ar fi cunoscut pe Mihail Gorbaciov, deși niciunul nu a confirmat oficial acest lucru.
Ion Iliescu s-a căsătorit cu Nina, în 1951, și nu a avut copii.
Vorbea limbile română, rusă și engleză.
În 1956 a fost ales președinte al Comitetului de organizare a Asociațiilor Studențești. A ocupat funcția de șef al Departamentului de propagandă al Comitetului Central al PCR și ministru pentru problemele legate de tineret, între 1967 - 1971.
Nicolae Ceaușescu l-a îndepărtat din funcțiile publice centrale în 1971, activând ca vice-președinte al Consiliului Județean Timiș, între 1971 - 1974, apoi ca președinte al Consiliului Județean Iași, 1974 - 1979. În 1979 a fost numit Președinte al Consiliului Național al Apelor. A fost eliberat din funcția de membru al CC al PCR în 1984 și din funcția de președinte al Consiliului Național al Apelor, fiind numit director al Editurii Tehnice, funcție pe care a ocupat-o până în decembrie 1989.
Rolul în Revoluția din Decembrie 1989
În timpul Revoluției din Decembrie 1989, Ion Iliescu și o parte a disidenților politici au înființat Frontul Salvării Naționale (FSN), care a preluat puterea cu sprijinul forțelor armate conduse de generalul Stănculescu.
Ion Iliescu a fost recunoscut ca lider al FSN și al autorității provizorii a statului până la alegerile din 1992. Calitatea de lider provizoriu a statului a fost recunoscută și de Consiliul FSN. Acesta a propus o democrație originală, cu alegeri la care puteau participa mai multe partide.
Trimis în judecată în Dosarele Mineriadei și Revoluției din 1989
În Dosarul „Mineriada 13-15 iunie 1990”, Ion Iliescu a fost acuzat de genocid, complicitate la tortură, propagandă pentru război, tratamente neomenoase, distrugere, favorizarea infractorului și complicitate la rele tratamente. În octombrie 2015, a fost pus sub urmărire penală în același dosar, pentru infracțiuni contra umanității. În 2017 a fost trimis în judecată, alături de mai multe figuri publice, precum Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Miron Cozma, Virgil Măgureanu pentru infracțiuni contra umanității. În 2009, Ion Iliescu a fos scos de sub urmărire penală.
În Dosarul Revoluției, a fost trimis în judecată, în 2019, alăuri de Gelu Voican Voiculescu și Iosif Rus. ÎCCJ și-a declinat competența în 2023, în favoarea Curții de Apel București, care a constatat legalitatea sesizării instanței, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală. În 2024, ÎCCJ a admis contestațiile formulate de inculpați.
Mesajul transmis de Ion Iliescu tuturor românilor
Ionuţ Vulpescu a publicat, în data de 19 iunie 2025, cea de-a treia parte a interviului cu Ion Iliescu, la finalul căruia acesta îl roagă să transmită un mesaj tuturor românilor. Răspunsul lui Ion Iliescu, în rândurile de mai jos.
"Un mesaj pentru publicul podcastului Avangarda, cu Ionuț Vulpescu și, prin el, un mesaj adresat tuturor românilor?", este întrebarea adresată de către Ionuţ Vulpescu.
Ion Iliescu a răspuns: Unii dintre dumneavoastră nu erați născuți când eu deveneam primul Președinte al unei țări democrate, numite România. Sunt mulțumit că deși nu ne cunoaștem, v-am lăsat o lume în care să vă puteți defini și în care să vă puteți alege pe voi înșivă. M-aș bucura ca atunci când votați să vă gândiți la lumea pe care nu ați trăit-o, atunci când munciți, să vă bucurați că o faceți uman și din libertate, atunci când vedeți ura oamenilor împotriva oamenilor, să nu cunoașteți vreodată durerea de la Canal, din gulag și din lagăr, dar de care trebuie să vă amintiți ca să aveți o miză în păstrarea democrației.
Libertatea se întreține cel mai greu, mai ales când o primești de-a gata.
Să votați lumi posibile, nu fantezii; să vă pese de viața reală, nu de utopii; să fiți rezonabili, antidotul cel mai bun pentru extremismul politic de toate felurile; să nu uitați că în democrație depindem unii de alții, chiar dacă nu ne cunoaștem biografiile, viețile și traumele, știm doar că trăim împreună pe un pământ care înseamnă ceva mai mult decât locul în care s-a întâmplat să ne naștem toți. Înseamnă un contract social care ne obligă la coerență și la libertate.
Am nădejdea că nu veți lăsa democrația să fie falsificată; că 1989 va fi, pentru voi toți, ceva mai mult decât un eveniment hulit al manualelor de istorie, dar care totuși a făcut posibil dispariția dictaturii lui Ceaușescu și sfârșitul comunismului în România; că nu veți socoti cine a distrus viața mai mult, extrema dreaptă sau extrema stângă, ci cine a încercat să salveze mai multe vieți, social-democrația sau liberalismul; că nu veți fi de dreapta sau de stânga pentru că e la modă, ci pentru că aveți habar ce înseamnă ele și le alegeți cu deplină conștiință și credință.
M-aș bucura să știu că las în urmă o Românie în care instinctul amatorilor de a confisca roluri la care nu se pricep nu există, în care fiecare face ce știe și ce poate, o Românie în care libertatea nu înseamnă fac ce vreau, ci ce trebuie, cu o conștiință liberă. Sper că politica României va fi întemeiată mai puțin pe judecăți de gust și mai mult pe judecăți de rațiune, că judecățile de credință se vor face în numele lui Dumnezeu, în biserici, cu deplină toleranță a oamenilor față de oameni, iar acțiunile politice se vor face în sfera publică, în numele demnității umane, cu deplină luciditate.
Vă doresc o lume fără resentiment, maturitatea să nu vă urâți pentru votul și opțiunile voastre, bucuria de a fi împreună cu cât mai puține sacrificii, mulțumirea că nu suntem doar o țară de la Est, ci o societate euro-atlantică, așa cum merităm și meritați. Sper și cred că toate acestea sunt posibile, pentru că știu Președintele cărei țări am fost, pe care am slujit-o cu demnitate.


