Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Vicepreşedintele politic al UDMR, Laszlo Borbely, a afirmat vineri, într-o conferinţă de presă susţinută la Târgu Mureş, că Uniunea nu va renunţa la cerinţele sale şi va relua propunerile de modificare a Constituţiei, care au fost declarate neconstituţionale de Curtea Constituţională a României.
'Mie nu-mi place să fac aprecieri despre Curtea Constituţională pentru că imediat se spune... noi nici nu mai avem voie să facem aprecieri, dar o fac: Curtea Constituţională şi-a depăşit atribuţiile în legătură cu analiza noii Constituţii. Şi nu intru în detalii de ce spun acest lucru. Şi-a depăşit atribuţiile, dar acum, zilele acestea, a apărut motivarea şi în motivare este interpretabil ce spune acolo. Puneţi lângă decizia CCR şi opinia Comisiei de la Veneţia şi o să vedeţi că e mult mai nuanţată treaba. Eu cred că niciodată nu sunt lucruri care nu se pot schimba, în bine eu zic, chiar dacă avem o decizie a Curţii, chiar dacă avem un punct de vedere. Noi suntem încăpăţânaţi din acest punct de vedere. Credeţi că noi renunţăm aşa de uşor la cerinţele noastre? Da, le vom relua şi le vom discuta în Comisie', a spus Borbely, citat de Agerpres.
El a susţinut că UDMR va relua subiectele respective - propunerea referitoare la posibilitatea recunoaşterii de zone tradiţionale ca subdiviziuni administrative ale regiunilor, instituirea posibilităţii reprezentanţilor legali ai minorităţilor naţionale de a înfiinţa organe proprii de decizie şi executive sau cele legate de folosirea simbolurilor minorităţilor naţionale -, dar că va ţine cont de decizia CCR.
'Vă repet, evident respectând decizia Curţii. Eu nu pun sub semnul întrebării decizia Curţii, dar, slavă Domnului, într-un stat democratic măcar un punct de vedere putem avea. Un punct de vedere şi o propunere legislativă putem avea', a spus Borbely.
CCR a constat neconstituţionalitatea propunerii de modificare a Constituţiei referitoare la posibilitatea recunoaşterii de zone tradiţionale ca subdiviziuni administrative ale regiunilor, pe motiv că aceasta aduce atingere caracterului naţional şi unitar al statului român. Curtea a atras atenţia că prin delimitarea unor asemenea zone, în condiţiile în care nu se defineşte în niciun fel regimul juridic al acestor structuri, se induce ideea autonomiei teritoriale a unor grupuri de populaţie doar pe criteriul menţionat.
De asemenea, CCR a constatat şi neconstituţionalitatea completării privitoare la instituirea posibilităţii reprezentanţilor legali ai minorităţilor naţionale de a înfiinţa organe proprii de decizie şi executive, arătând că înfiinţarea acestor organe ale unor comunităţi de cetăţeni români, circumstanţiate prin statutul de 'minorităţi naţionale', adică pe criterii etnice, este de natură să determine confuzie, acreditând ideea unei autonomii de decizie şi execuţie a acestora, incompatibile cu conceptul de stat unitar.
Curtea a precizat că adoptarea deciziilor în privinţa măsurilor de asigurare a dreptului la identitate al minorităţilor naţionale, precum şi executarea acestora revine tot organelor statului, nu unor organe paralele şi proprii minorităţilor.
Citește pe Antena3.ro
