x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Politică Miticii şi nea Mărinii care conduc România şi revolta inutilă a ardelenilor

Miticii şi nea Mărinii care conduc România şi revolta inutilă a ardelenilor

de Adrian Ilie    |    15 Mai 2018   •   10:23
Miticii şi nea Mărinii care conduc România şi revolta inutilă a ardelenilor

Desantul teleormănean la Bucureşti provocat de câştigarea alegerilor de către PSDD în 2016 a redeschis discuţia mai veche despre dezechilibrul de reprezentare la vârful statului dintre regiunile istorice. Dacă înainte moldovenii şi ardelenii reclamau numărul mare Mitici din Bucureşti din funcţii majore de demnitate publică, acum sunt arătaţi cu degetul şi oltenii. La o analiză mai atentă rezultă într-adevăr că valahii sunt uşor suprareprezentaţi, însă nici ardelenii nu au motive prea mari să se plângă. Mai dezavantajaţi sunt moldovenii, însă dobrogenii nu mai au decât un lider de partid parlamentar, pe fostul preşedinte Băsescu.

Luând în analiză funcţiile de la vârful celor trei puteri ale statului, se observă în primul rând preeminenţa Bucureştilor, chiar şi în raport cu cele două milioane de locuitori. Poziţia sa privilegiată este explicabilă într-un stat puternic centralizat cum este România, în care Capitala drenează resursa umană din provincie în detrimentul oraşelor din restul ţării. Sunt numeroase cazuri în care demnitari de prim rang s-au născut în provinciile istorice, dar activitatea profesională s-a desfăşurat la Bucureşti. La nivelul Guvernului, situaţia este însă destul de echilibrată, deşi cabinetul precedent, al lui Mihai Tudose, se baza în mare parte pe munteni şi olteni. În momentul de faţă, sunt cinci miniştri bucureşteni din 28: Eugen Teodorovici, Rovana Plumb, George Ivaşcu, Victor Negrescu (deşi acesta a trăit mai mult în Franţa de pe vremea studiilor liceale) şi Ana Birchall. Acestora li se adaugă doi miniştri proveniţi din Transilvania (inclusiv Banat, Crişana şi Maramureş), dar bucureşteni prin adopţie, deoarece au activat mai mult în Capitală: Teodor Meleşcanu, născut la Brad, şi Anton Anton, timişorean de obârşie. Cei doi miniştri din Muntenia provin din Ploieşti: Graţiela Gavrilescu şi Ştefan-Radu Oprea. Din zona extinsă a Ardealului au venit Sorina Pintea, Ioan Deneş, Nicolae Burnete, Ioana Bran, Bogdan Trif şi Natalia Intotero. Dintre cei şase, niciunul nu este din Banat sau Crişanua, dar doi sunt din Maramureş, Bran şi Pintea Moldovenii din Guvern sunt Viorel Ştefan, Tudorel Toader, Valentin Popa, Dănuţ Andruşcă, Lucian Şova şi Petru Bogdan Cojocaru. De remarcat totuşi că moldovenii au obţinut mai multe portofolii după ce filialele PSD şi-au negociat sprijinul pentru Dragnea în disputa cu Mihai Tudose.

Funcţii alese pentru olteni

Deşi mai redusă ca populaţie, Oltenia are şase miniştri, dacă e să-i includem şi pe teleormăneni, toţi având portofolii foarte importante: premierul Viorica Dăncilă, vicepremierul Paul Stănescu, miniştrii Carmen Dan (Interne), Mihai Fifor (Apărare), Petre Daea (Agricultură) şi Olguţa Vasilescu (Muncă). În pofida nemulţumirii exprimate uneori faţă de regăţeni, ardelenii nu prea au motive de revoltă. Pe lângă sibianul Iohannis, care coupă funcţia supremă în stat, transilvănenii sunt majoritari la vârful sistemulu judiciar. Procurorul general Augustin Lazăr este din Alba, iar şefa DNA, Codruţa Kovesi, din Mediaş (jud. Sibiu).

Bucureşteni prin adopţie

Tot ardeleni sunt şi preşedintele Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu, şi Avocatul Poporulu, Victor Ciorbea, însă întreaga lor activitate profesională s-a desfăşurat în Capitală astfel că se poate spune că sunt bucureşteni prin adopţie, ca şi preşedinta ÎCCJ, Cristina Tarcea, care este din Ialomiţa. Singurul moldovean de la vârful sistemului judiciar este şeful DIICOT, ieşeanul Daniel Horodniceanu. La capitolul servicii secrete, SRI este condus de un ardelean, Eduard Hellvig, SPP de argeşeanul Lucian Pahonţu, iar SIE este condus, interimar, de bucureşteanul Silviu Predoiu. Bucureştii au monopolizat funcţiile de şef de partid. Dacă nu sunt născuţi în Capitală, liderii partidelor parlamentare şi-au făcut studiile aici şi au fost în contact permanent cu centrul puterii de la Bucureşti. Singurele excepţii sunt Liviu Dragnea, fost baron de Teleorman, şi Kelemen Hunor, harghitean cu studii la Cluj. Călin Popescu-Tăriceanu este bucureştean get-beget, Ludovic Orban şi Dan Barna au venit de tineri la Bucureşti, iar Traian Băsescu, singurul dobrogean de origine din lista noastră, s-a stabilit în Bucureşti din 1990.

„Teleormanul nu este un judeţ de inculţi şi agramaţi”

Carmen Dan

„Nu este adevărat că Teleormanul este un loc unde nu se vând cărţi. Sunt peste două sute şi ceva de locuri unde se vând cărţi (...) Le urez celor care au făcut asemenea afirmaţii să vină să cunoască mai întâi judeţul înainte să arunce cu noroi”

Liviu Dragnea

Singurul moldovean care a ocupat funcţia de prim-ministru după 1990 este Mihai-Răzvan Ungureanu, însă numai pentru 100 de zile, în 2012. Dintre preşedinţi, Emil Constantinescu avea origini moldave doar pe linie maternă, fiind născut la Tighina însă a trăit doar în partea de sud a României, în Argeş şi la Bucureşti

×