Praful în ochi al restaurării monarhiei

Discuţia lansată de Niculae Bădălău, preşedintele executiv al PSD, privind un posibil referendum pe tema formei de guvernământ nu poate da în mod realist speranţe monarhiştilor români. Pe lângă chestiuni de ordin politic, legate de poziţionarea partidelor pe acest subiect, reinstaurarea monarhiei ar genera probleme juridice şi dispute privind succesiunea la tron.

În primul rând, posibilitatea invocată de Bădălău, ca referendumul privind forma de guvernământ, monarhie sau republică, să fie organizat ca preludiu necesar revizuirii în Parlament, aşa cum se intenţionează în chestiunea definirii familiei, nu este fezabilă. Definirea familiei poate fi tranşată în cadrul unei proceduri de revizuire, cea a formei de guvernământ, nu. Articolul 152 din Constituţie stabileşte clar limitele revizuirii: „Dispoziţiile prezentei Constituţii privind caracterul naţional, independent, unitar şi indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independenţa justiţiei, pluralismul politic şi limba oficială nu pot form obiectul revizuirii”. În consecinţă, revenirea la monarhie impune o Constituţie cu totul nouă. „Este nevoie de o altă Adunare Constituantă, un alt referendum prin care cetăţenii să se pronunţe pentru revenirea la monarhie, cu 66%”, a precizat profesorul de drept constituţional Gheorghe Iancu, fost Avocat al Poporului. Acesta consideră că sunt şi alte chestiuni de ordin juridic care ar trebui clarificate înainte ca România să aibă un alt rege. „Eu vă întreb: pe cine? Pentru că Mihai nu a fost rege. În notele scrise în 6 septembrie 1940 de către Carol al II scrie că îi transferă lui Mihai atribuţiile sale, fără a abdica”, a observat Iancu. În al doilea rând, este incert statutul fiicelor defunctului monarh, din perspectiva statutului român, întrucât regula succesiunii la tron introdusă în 1866, odată cu instaurarea dinastiei Hohenzollern-Sigmaringen, este legea salică, ce prevede că tronul se transmite pe linie paternă primului născut dintre fii. În aceste condiţii, mai îndreptăţită la tronul României ar fi ramura germană a familiei de Hohenzollern-Sigmaringen, însă regele Mihai s-a rupt în 2007, prin noul Statut al Casei Regală, de familia din Germania, în urma unei dispute legate de titlul principelui Radu. Apoi, în pofida simpatiei de care se bucură Casa Regală, românii rămân republicani. Astfel, în 2016, în apropierea celebrării a 150 de ani de la fondarea dinastiei, două sondaje indicau că procentajul monarhiştilor oscilează între 21% şi 24,5%, în scădere chiar faţă anii anteriori, în condiţiile scandalului legat de excluderea din familia regală a principelui Nicolae.

Preşedintele ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, crede că discuţia pe tema revenirii regalităţii ar putea fi demarată în 2018 şi a admis, în pofida opţiunii sale monarhiste, că în prealabil este nevoie ca românii să fie convinşi de utilitatea schimbării formei de guvernământ şi a avantajelor pe care le-ar aduce monarhia unui stat democratic.