Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ministrul Educaţiei Naţionale, Remus Pricopie, susţine că Ordonanţa de urgenţă nr. 49/ 2014 de modificare a Legii Educaţiei Naţionale, adoptată de Guvern pe 26 iunie, este rezultatul unor lungi discuţii şi negocieri cu profesori, directori de şcoli, rectori, sindicate, asociaţii de elevi şi părinţi, reprezentanţi ai autorităţilor locale.
"Nu sunt schimbări care să bulverseze sistemul, ci corecturi absolut necesare. Legea Educaţiei, adoptată în 2011, cuprindea o serie de măsuri greşite sau pur şi simplu inaplicabile (de exemplu: titularizarea la nivel naţional a cadrelor didactice în urma unui examen desfăşurat la nivel de unitate de învăţământ - măsură contestată de la bun început de sistem - sau regulile de funcţionare a consiliului de administraţie al unităţilor de învăţământ, reguli care nu au ţinut cont de situaţia de pe teren, motiv pentru care, de mai bine de trei ani, în multe unităţi de învăţământ aceste consilii nu s-au putut întruni). Emiterea acestei Ordonanţe a fost anunţată cu mai multe săptămâni în urmă şi a apărut ca o necesitate pentru ca anul şcolar 2014-2015 să înceapă în bune condiţii", afirmă Pricopie.
În opinia ministrului Educaţiei 'acest Guvern a făcut multe reparaţii în zona educaţiei, care au dus la stabilizarea şi echilibrarea sistemului, începând cu măsurile salariale reparatorii, creşterea salariilor mici, creşterea constantă a bugetului şi refacerea statutului acestei profesii în România', necesitatea modificării Legii educaţiei fiind dictată de faptul că 'ea nu a fost realizată în 2011 prin consultări şi dialog cu profesorii, părinţii şi societatea civilă', în timp, descoperindu-se constant 'efecte negative ale unor prevederi insuficient gândite şi pregătite', care impun corecturi', într-un 'proces continuu, de adaptare la realitate'.
'Se vorbeşte mult despre Bacalaureat şi despre intenţia acestei OUG de a veni în sprijinul celor care nu trec acest examen de maturitate. Nimeni însă din fosta guvernare nu s-a gândit ce se va întâmpla cu sutele de mii de absolvenţi de liceu care nu trec examenul de Bacalaureat (între 2010 şi 2013 nu au promovat examenul de Bacalaureat 209.000 elevi). Ce se întâmplă cu ei ? Ce opţiuni au ei şi ce face statul pentru a le oferi o alternativă ? Îi lăsăm să devină o problemă socială doar pentru că n-au reuşit să treacă un examen ? Aici ne deosebim fundamental! Actualul Guvern are o abordare inclusivă, prin care vrea să ofere o şansă fiecărui elev. Sigur, asta nu înseamnă că nu trebuie să aplicăm politici diferenţiate în funcţie de performanţe: cei merituoşi trebuie promovaţi, trebuie recompensaţi - iar ultimii ani chiar au însemnat eforturi în plus pentru toţi cei care au obţinut rezultate foarte bune -, iar cei care eşuează la acest examen nu trebuie abandonaţi', afirmă ministrul.
Potrivit ministrului Educaţiei, multe din modificările OUG despre care se vorbeşte acum vizează întărirea calităţii, dar şi a sprijinului acordat tinerilor elevi şi studenţi.
'Aici vedem diferenţa de gândire: noi credem că statul trebuie să fie responsabil şi să întindă o mână de ajutor către toţi elevii. Conform strategiei Europa 2020, asumată de România, ponderea populaţiei cu studii superioare şi vârsta între 30 şi 34 de ani ar trebui să fie de peste 25%, faţă de 40% la nivel european. Cum atingem acest obiectiv dacă nu îi susţinem şi nu îi încurajăm pe absolvenţi? Putem atinge acest procent specific unei societăţi dezvoltate şi fără să reducem standardele de calitate ! Or, în acest sens am gândit multe din modificările OUG despre care se vorbeşte acum: întărirea calităţii, dar şi a sprijinului acordat tinerilor elevi şi studenţi', explică Pricopie.
Ministrul Educaţiei afirmă că 'trebuie înţeles că nu este vorba doar de o măsură, ci de o viziune, exprimată prin decizii'.
'Trebuie înţeles că nu este vorba doar de o măsură, ci de o viziune, exprimată prin decizii, aşa cum a fost şi creşterea salariilor profesorilor debutanţi, de a-i sprijini pe tineri, dar şi sistemul de educaţie, inclusiv acolo unde sunt tineri în situaţii defavorizate (de exemplu: la ţară, în zone sărace), extinderea învăţământului postliceal, a celui profesional, interesul arătat pentru educaţia persoanelor care au abandonat şcoala şi au depăşit vârsta care le permite revenirea în sistem, eliminarea taxelor pentru eliberarea documentelor de studii şi altele, care au menirea de a da sistemului de învăţământ un sens corect', mai afirmă ministrul, menţionând că 'multe dintre aceste măsuri au fost discutate cu partenerii internaţionali, dezbătute public la nivel naţional şi incluse în strategia pe educaţie, în curs de avizare, pentru perioada 2014-2020'.
Ministrul consideră că atunci când vorbim despre educaţie ar fi bine să avem o abordare echilibrată şi responsabilă.
'Dacă vrem o societate în care cei mai mulţi să aibă o şansă, să poată evolua, să obţină o slujbă mai bună, dacă vrem egalitate de şanse pentru tineri, care să trăiască într-o societate mai bună, atunci ar fi bine să ne raportăm la educaţie cu mai mult echilibru şi responsabilitate.', afirmă Pricopie, potrivit declaraţiei.
