Referendum simultan cu alegerile prezidenţiale

Preşedintele Traian Băsescu a reluat tema "322" sub o formă nouă, intenţionând s-o folosească în campania electorală. Şeful statului a anunţat ieri că vrea organizarea unui referendum pe tema Parlamentului unicameral taman în ziua prezidenţialelor, adică la 22 noiembrie.

Traian Băsescu a cerut ieri avizul preşedinţilor celor două Camere parlamentare pentru organizarea scrutinului, detaliind şi tema: reducerea Parlamentului la o singură Cameră şi reducerea numărului de parlamentari de la 471 la cel mult 300. Argumentele şefului statului au mare priză la români: într-un parlament unicameral, decizia s-ar lua mai uşor, structura ar fi similară legislativului european, cheltuielile ar fi mai mici şi, spune Traian Băsescu, ar fi "mai puţini politicieni de rang înalt care fac trafic de influenţă", iar "clasa privilegiaţilor" s-ar subţia.

"Această măsură este singurul lucru pe care îl voi putea face pentru a-mi ţine promisiunile de la începutul mandatului, de a moderniza statul", a declarat el, plângându-se că nu a găsit înţelegere la clasa politică pentru revizuirea Constituţiei şi este nevoit astfel să consulte în mod direct "poporul suveran".

Traian Băsescu a lansat propunerea-surpriză fix în ziua încheierii procedurii de asumare a răspunderii guvernamentale pe cele trei legi privind educaţia, salarizarea bugetarilor şi restructurarea agenţiilor guvernamentale. Preşedintele a legat cele două teme spunând că efortul Guvernului de a reforma statul nu trebuie să se oprească aici, ci trebuie continuat cu restructurarea Parlamentului.

"Ce a făcut Guvernul prin asumarea răspunderii pe aceste legi care reformează sistemul nu este suficient. Este doar un început de reformare a statului. Consider că mai sunt două comandamente: continuarea reformării statului şi reducerea cheltuielilor de funcţionare, element esenţial ca statul să nu fie o povară pentru contribuabili", şi-a completat el argumentaţia.

PE MUCHIA LEGII
Propunerea lui Traian Băsescu va stârni cu siguranţă controverse în Parlament, nu doar din cauză că parlamentarii trebuie să avizeze un referendum care se referă la înjumătăţirea numărului lor, ci şi din cauza că tema propusă pentru referendum implică revizuirea Constituţiei.

Scrisoarea preşedintelui despre referendum a ajuns la ambele Camere şi urmează să se discute într-o şedinţă a Birourilor Permanente reunite. Potrivit procedurilor parlamentare şi constituţionale, odată propus referendumul de către şeful statului, nimeni nu poate modifica data sau tema acestui demers. Practic, Parlamentul trebuie să ia act de solicitarea preşedintelui, iar, mai apoi, Guvernul trebuie să se ocupe de organizarea referendumului. Articolul 90 din Constituţie spune că "preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional".




De asemenea, art. 11 din Legea referendumului spune că problemele care se supun referendumului şi data desfăşurării acestuia se stabilesc de preşedintele României, prin decret. Legea referendumului mai arată că punctul de vedere al Parlamentului asupra referendumului iniţiat de preşedintele României urmează să fie exprimat, printr-o hotărâre adoptată în şedinţă comună a celor două Camere, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.

Tema pusă în discuţie vizează însă procedura de modificare a Constituţiei şi nu este menţionată printre temele de interes naţional prevăzute de legea pentru organizarea referendumului. Totuşi, aceeaşi lege, cât şi Constituţia spun că asta nu înseamnă că începe procedura de modificare constituţională sau că este imperativ ca, într-o eventuală dezbatere pentru modificarea Constituţiei, formula referendumului propus de şeful statului să fie însuşită de Parlament.

O altă controversă pe care o va stârni în Parlament organizarea acestui referendum va fi legată de suprapunerea lui cu alegerile prezidenţiale. Atunci când, în 2007, Legea referendumului a fost modificată în urma scandalurilor legate de suspendarea preşedintelui, Parlamentul a stabilit, ca urmare a cererii de reexaminare solicitată de Traian Băsescu, ca un referendum naţional să nu poată fi organizat simultan cu alegerile naţionale. Deci, se va ridica întrebarea dacă alegerile prezidenţiale sunt sau nu alegeri naţionale, sau alegeri naţionale sunt considerate numai cele parlamentare.

ANTONESCU: "NU ARE CURAJ"
Liderul PSD Viorel Hrebenciuc a declarat pentru Jurnalul Naţional că şi Parlamentul poate să propună pentru referendum o întrebare, pe lângă cele propuse de preşedinte. "Să punem o întrebare suplimentară: "Sunteţi de acord să aibă preşedintele imunitate în faţa Justiţiei pe perioada mandatului?", a spus Hrebenciuc. Preşedintele PSD, Mircea Geoană, a criticat ieri anunţul preşedintelui Traian Băsescu privind referendumul, menţionând că, după propunerile legate de prostituţie şi droguri, şeful statului propune modificarea Constituţiei.

Geoană a mai spus că Băsescu va ieşi în decorul politicii pe 6 decembrie, când ar fi al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale. Liderul PSD a spus că gestul preşedintelui are încărcătură electorală. În schimb, prim-vicepreşedintele PD-L, Theodor Stolojan, a declarat că, dacă va fi organizat, referendumul privind Parlamentul unicameral va reprezenta un punct esenţial în procesul de schimbare a Constituţiei.

"Suntem o ţară cu prea mulţi parlamentari, comparativ cu alte ţări, noi avem cam acelaşi număr de parlamentari ca şi Statele Unite ale ale Americii, care are 300 de milioane de locuitori, în timp ce noi avem 21,6 milioane de locuitori", a spus Stolojan. Theodor Stolojan a arătat că referendumul reprezintă doar o etapă în schimbarea Constituţiei. Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a susţinut însă că Traian Băsescu nu are curaj să se prezinte la alegeri decât ascuns în spatele unui demers populist, dorindu-şi o Mare Adunare Naţională, şi a menţionat că orice discuţie privind modificarea Constituţiei nu poate fi suprapusă prezidenţialelor.

"Traian Băsescu este disperat, nu mai are curaj să se prezinte la alegerile prezidenţiale decât ascuns în spatele unui demers demagogic şi populist. Sunt de acord cu reducerea numărului de parlamentari, dar personal rămân partizanul unui Parlament bicameral", a susţinut Crin Antonescu.


Din Lichtenstein în Israel
Legislativul unicameral se regăseşte în multe dintre ţările ex-socialiste sau în state comuniste (China, Cuba). Ungaria, Bulgaria, Croaţia, Serbia, Letonia, Lituania, Estonia sunt ţări care ilustrează această teorie. Dintre statele vest şi nord-europene, Parlamentul cu o singură Cameră se regăseşte în Portugalia, Lichtenstein, Islanda, Finlanda, Danemarca. În sudul Europei, acest tip de legislativ funcţionează în Grecia sau în Turcia. Sistemul este răspândit şi pe alte continente, ajungând în state precum Israel, Liban, Iran, Irak, Coreea de Sud, Singapore, Sri Lanka sau Noua Zeelandă şi fiind chiar foarte bine reprezentat în Africa. (I.C.)