Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Deținerea și consumul de astfel de substanțe ar urma să se sancționeze cu 5 ani, iar dacă este vorba de droguri de mare risc, cu 7 ani. Chiar și punerea la dispoziție a unei locații pentru astfel de practici ar urma să se pedepsească mult mai drastic decât în prezent, cu până la zece ani de închisoare. Așa arată un proiect de lege, adoptat de Senat, înainte de vacanța parlamentară, proiect care însă nu este susținut de Consiliul Superior al Magistraturii. Motivul – procurorii nu ar mai putea dispune renunțarea la urmărirea penală în anumite cauze cercetate. La Senat însă, cu excepția a doi parlamentari aleși pe listele PLUS, toți cei prezenți au votat pentru adoptarea proiectului de lege.
Inițiativa legislativă vizează modificarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri și îi are ca autori pe deputații liberali Laurențiu Dan Leoreanu și Ioan Cupșa. Aceștia au beneficiat și de susținerea, cu semnături, din partea altor 14 deputați ai Partidului Național Liberal.
Inițiatorii arată că au luat decizia să promoveze un astfel de proiect legislativ deoarece „simptomele dependenței de droguri diferă în funcție de drogurile consumate și afectează individul, de obicei, pe toate planurile”. „Cauzele pentru care oamenii devin dependenți de droguri sunt multiple și au de-a face atât cu factori care influențează din exterior, dar se leagă de obicei de o nevoie intrinsecă a individului care alege să consume droguri. Între acestea, cele mai frecvente sunt curiozitatea, la presiunea anturajului, în mediul familial disfuncțional, traumele din trecut – nevoia celui care ajunge să consume droguri de a-și reprima anumite dureri din trecut, care, de cele mai multe ori, au de-a face cu abuzuri ce îi stârnesc sentimente de vinovăție, rușine, neputință, de eșec, sentimente cărora nu le poate face față în mod natural, motiv pentru care apelează la un surogat, și anume la droguri, pentru a «evada din realitate» și pentru a-și suprima durerea”, arată cei doi deputați PNL în expunerea de motive a proiectului de lege.
10 ani pentru trafic de droguri de risc, 15 ani dacă sunt droguri de mare risc
Mai departe, aceștia susțin că, indiferent de cauză, dependentul de droguri este o persoană care „este prinsă emoțional și fizic de droguri și a cărei viață este centrată în jurul obținerii acestor droguri. Dependența îl afectează pe toate planurile: fizic, emoțional, socio-profesional și spiritual. Astfel, considerăm că înăsprirea legislației în acest domeniu, a pedepselor mai ales pentru cei care sunt traficanți de droguri este absolut necesară”.
Proiectul de lege vizează trei puncte. Primul se referă la faptul că producerea, cultivarea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, transmiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deținerea ori alte operațiuni privind circulația drogurilor de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoarea de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi. În forma în vigoare a legii, aceste fapte sunt pedepsite cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
De asemenea, dacă aceste fapte au ca obiect drogurile de mare risc, atunci pedeapsa urmează să se majoreze la limite cuprinse între 7 și 15 ani, față de o pedeapsă cuprinsă între 5 și 12 ani, cât este în prezent.
Pentru consum, se poate ajunge la 7 ani de închisoare
Mai departe, în ceea ce privește cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, cumpărarea sau deținerea de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept, proiectul de lege propune pedepse cuprinse între 1 și 5 ani de închisoare, în condițiile în care legea în vigoare prevede o pedeapsă cuprinsă între 3 luni și doi ani de închisoare.
Dacă este faptele privesc drogurile de mare risc, atunci proiectul propune pedepsirea lor cu închisoarea de la 2 la 7 ani, față de o pedeapsă de la 6 luni la 3 ani, cât este în prezent.
În plus, propunerea legislativă vine cu vești și mai poaste pentru fapta de punere la dispoziție, cu știință, cu orice titlu, a unei locuințe sau a unui local ori a oricărui alt loc amenajat în care are acces publicul, pentru consum ilicit de droguri ori tolerarea consumului ilicit de droguri în asemenea locuri. Se propune ca toate acestea să se pedepsească cu închisoarea cuprinsă între 3 și 10 ani, față de forma actuală a legii, care prevede pușcăria de la 2 la 7 ani.
CSM nu este de acord. Comisia specială susține că aceste limite de pedeapsă nu mai permit renunțarea la urmărirea penală împotriva consumatorilor
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), sub semnătura noului președinte, judecătorul Marian Budă, a transmis, încă din 16 mai 2022, o adresă prin care arată că nu susține o asemenea inițiativă legislativă. Adresa a fost înaintată către Tiberiu Horațiu Gorun, cel care a condus Secretariatul General al Guvernului, în timpul prim-ministeriatului lui Florin Cîțu, devenit, între timp, secretar general al Senatului, în timpul mandatului de șef al Senatului al aceluiași Florin Cîțu.
Conform acestui document, în 10 mai 2022, proiectul de lege a fost analizat în ședința Comisiei 1 de Legislație și Cooperare Internațională, comisie care a reținut că „în ceea ce privește regimul sancționator aferent infracțiunilor vizate în modificările propuse la Legea 143/2000, limitele de pedeapsă pe care legea le prevede în actuala formă au fost reduse, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod penal”. „Această soluție a fost consecința implementării noii filosofii a legiuitorului penal, în sensul implementării unui tratament sancționator mai puțin dur în cazul săvârșirii unei singure infracțiuni și înăsprirea tratamentului sancționator aferent unei plurități de infracțiuni”, concluzionează comisia CSM.
Potrivit documentului citat, în acest sens s-a observant că intenția legiuitorului, exprimată în expunerea de motive a Codului Penal din 2009, a fost „în sensul reașezării în limite normale a sancțiunilor”. Aceasta, pentru că „practica ultimului deceniu a demonstrat că nu mărirea exagerată a limitelor de pedeapsă este soluția eficientă pentru combaterea criminalității”. „Așadar, înăsprirea tratamentului sancționator în această materie nu este în concordanță cu întreaga filosofie a actualei legislații penale”, mai arată CSM.
Recunoaștem că Parlamentul face legi, dar ne opunem
Problema celor din Consiliul Superior al Magistraturii cu acest proiect de lege este însă alta. „S-a mai constatat că, raportat la limitele de pedeapsă propuse, în materia traficului de droguri de risc va fi exclusă posibilitatea aplicării soluției renunțării la urmărirea penală (soluție care poate fi incidentă numai în cazul infracțiunilor pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau a închisorii de cel mult 7 ani). Modificarea limitelor de pedeapsă, în sensul propus, va avea consecințe și în ceea ce privește individualizarea pedepsei, nemaifiind posibilă dispunerea soluției renunțării la aplicarea pedepsei și amânarea aplicării pedepsei în cazul infracțiunilor prevăzute la articolul 4 din Legea 143/2000, respectiv deținerea de droguri de risc sau de mare risc pentru consum propriu”, scriu cei de la CSM.
Iar lucrurile nu se opresc aici. Același document menționează că „în acest context, deși politica penală a statului este lăsată la latitudinea legiuitorului, inclusiv sub aspectul reducerii sau majorării limitelor de pedeapsă ale unor infracțiuni, Comisia a apreciat că modificarea legislativă propusă nu se impune, raportat la motivele invocate de către inițiator”.
Legea a trecut de Senat. Doi senatori neafiliați, dar aleși pe listele PLUS, s-au abținut
Nu de aceeași opinie cu CSM au fost însă Consiliul Legislativ, Consiliul Economic și Social și Comisia Juridică a Senatului, care primele au emis avize favorabile, iar ultima a emis un raport de adoptare asupra proiectului de lege.
Surpriza, deși oarecum previzibilă, a venit în ziua votului din Plenul Senatului. Legea a fost adoptată, în 27 iunie 2022, cu 110 voturi pentru, niciun vot împotrivă, dar au existat doi senatori care s-au abținut de la vot. Aceștia au fost Ion Dragoș Popescu (FOTO 1), ales în 2020 pe listele USR-PLUS, din partea PLUS, la Dâmbovița, respectiv Cosmin Marian Poteraș, ales în 2020, pe listele USR-PLUS, din partea PLUS, la Dolj. Ambii sunt, în prezent, senatori neafiliați.
Trecută de votul Senatului, propunerea legislativă a ajuns pe masa Camerei Deputaților – for decizional – și a fost transmisă Comisiei pentru Sănătate și Familie, Comisiei Juridică și Comisiei pentru Apărare, pentru depunerea raportului. Termenul stabilit în acest sens este data de 14 septembrie 2022.
