Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Mii de bolnavi dignosticaţi cu forme grave de boli reumatice nu pot primi medicamentele de care au nevoie, din cauza unor măsuri luate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS). Acuzaţiile vin din partea unei organizaţii de pacienţi, care atrage atenţia că factori de decizie din CNAS blochează publicarea protocoalelor de prescriere a unor medicamente, deşi noile terapii au fost introduse de Guvern pe lista de compensate, de mai bine de patru luni. Mai mult, organizaţia acuză CNAS de „imixtiune în actul medical”, prin obligarea medicilor să prescrie un anumit medicament, indiferent de starea bolii sau riscul individual al fiecărui pacient.
Casa Naţională de Asigurări de Sănătate este o instituţie publică, ce a fost gândită, proiectată şi înfiinţată, în urmă cu aproape două decenii, cu scopul de a proteja cetăţenii şi de a asigura „accesul neîngrădit al asiguraţilor la servicii de sănătate la standarde de performanţă calitativă”, după cum se precizează chiar pe site-ul instituţiei. Exact asta nu face, acuză pacienţii. „În numele celor 600.000 de români care suferă de boli reumatice de tip inflamator, Liga Română de Luptă împotriva Reumatismului (LRR) protestează faţă de încercările responsabililor din cadrul CNAS de a limita drastic accesul la tratament al pacienţilor diagnosticaţi cu cele mai grave forme de poliartrită reumatoidă şi spondilită anchilozantă. Aceştia sunt cuprinşi în programul naţional, iar tentativele de limitare a tratamentelor sunt în flagrantă contradicţie cu prevederile recomandărilor ştiinţifice naţionale și europene”, a transmis LRR.
Medicamentele compensate, doar pe hârtie
Guvernul României a aprobat pe 21 martie 2018, prin HG 127/2018, extinderea listei de produse destinate pacienţilor cu boli reumatice inflamatoare. Cu toate acestea, pacienţii nu au acces la aceste tratamente noi, deoarece „CNAS tergiversează aplicarea acestor măsuri, blocând publicarea protocoalelor de prescriere, în forma propusă de Comisia de specialitate a Ministerului Sănătăţii, singurul organism abilitat legal să o facă”.
Blocarea protocoalelor afectează şi pacientele tinere, care doresc să devină mame. Acestea sunt obligate să îndure suferințele bolii, deoarece singura terapie pe care o pot lua în timpul sarcinii nu poate fi prescrisă în lipsa protocoalelor.
Tratament pe criterii ne-medicale
Mai mult, încălcând flagrant drepturile pacienţilor, „CNAS dorește introducerea unor limitări nejustificate ale opţiunilor terapeutice, prin obligarea medicului să prescrie medicamentele antireumatice, nu după cum prevăd recomandările medicale, aşa cum se întâmplă în toate ţările europene, ci într-o ordine arbitrară, prestabilită de CNAS”, avertizează organizaţia de pacienţi, precizând că „aceste măsuri nu ţin cont de particularităţile individuale sau de răspunsul pacientului la tratament, de starea bolii”.
Citește pe Antena3.ro
Propunerile CNAS contravin recomandărilor internaţionale, care stipulează că specialistul trebuie să adapteze tratamentul particularităţilor fiecărui caz. „Obligaţia de a prescrie un anume medicament, dorită de CNAS, reprezintă o imixtiune inacceptabilă în actul medical, care limitează semnificativ accesul bolnavului la tratament”, subliniază LRR.
Totodată, reprezentanţii pacienţilor apreciează că „măsurile propuse de CNAS vin în flagrantă contradicție cu angajamentele asumate de Guvern”.
În contradicţie cu recomandările medicale şi ştiinţifice, CNAS doreşte introducerea nejustificată a unui set de criterii care vor îngreuna semnificativ accesul la opţiunile terapeutice pe care le au în prezent pacienţii cu cele mai grave forme de boală reumatică şi care nu au răspuns la terapiile anterior administrate, acuză LRR.
Reacție CNAS: Afirmaţiile referitoare la limitarea accesului la tratamentele antireumatice sunt false
CNAS respinge categoric afirmaţiile puse în circulaţie în spaţiul public, conform cărora instituţia nu ar permite accesul pacienţilor cu afecţiuni reumatice la tratamentele cu noile substanţe active introduse în lista medicamentelor compensate prin HG 127/2018.
Conform legislaţiei în vigoare, pentru medicamentele a căror prescriere se face pe bază de protocoale terapeutice, până la publicarea şi intrarea în vigoare a acestor protocoale prescrierea se face de medicul curant pe baza rezumatului caracteristicilor produsului (prospectul) care însoţeşte medicamentul respectiv. Prin urmare, tratarea pacienţilor se poate efectua fără oprelişti şi anterior finalizării elaborării protocoalelor terapeutice de Comisiile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii.
În privinţa afirmaţiilor conform cărora CNAS ar fi propus includerea în protocoalele terapeutice a unui set de criterii care ar restrânge nejustificat accesul pacienţilor la tratamente şi ar reprezenta o imixtiune în actul medical, menţionăm că propunerile formulate de instituţie, trimise spre analiză Comisiei de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii, se bazează pe ghidurile medicale internaţionale şi vizează oferirea posibilităţii ca un număr cât mai mare de asiguraţi să poată fi incluşi în tratament, în condiţii de eficienţă terapeutică, cu încadrare în limitele bugetare. Medicul curant are atât posibilitatea cât şi responsabilitatea de a stabili schema de tratament optimă pentru fiecare pacient în parte, în funcţie de particularităţile acestuia, de stadiul bolii şi de comorbidităţi, ţinând cont de protocolul terapeutic specific fiecărui medicament.
În acest context, atragem atenţia că protocoalele terapeutice constituie baza de prescriere, monitorizare şi decontare a medicamentelor care se acordă asiguraţilor pe baza reţetelor eliberate de medicii aflaţi în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate. CNAS are obligaţia de a urmări utilizarea eficientă a Fondului Naţional Unic de Asigurări de Sănătate (FNUASS), în condiţiile în care în poliartrita reumatoidă şi în spondilita anchilozantă există mai multe terapii cu efect identic, dar cu costuri diferite. Monitorizările de consum al medicamentelor au indicat creşteri nejustificate din cauza schimbărilor multiple de terapie, cu epuizarea variantelor alternative de tratament al pacienţilor într-un interval de sub doi ani, şi în detrimentul cazurilor noi.
Propunerile CNAS de control al schimbărilor de terapie respectă ghidul EULAR (European League Against Rheumatism), utilizat de NICE (National Institute for Health and Care Excellence, Marea Britanie).
Pe plan internaţional, protocoalele terapeutice reprezintă o modalitate larg utilizată de a evita prescrierea nejustificată a medicamentelor scumpe pentru afecţiuni sau stadii de boală în care acestea nu sunt eficiente, iar această limitare nu reprezintă în nici un fel o discriminare.
Biroul de presă
