Alzheimer nu este doar „pierderea memoriei”. Cum diferențiem semnele demenței de îmbătrânirea normală a creierului

Numărul românilor noi diagnosticați cu boala Alzheimer s-a dublat în ultimii 10 ani, iar estimările arată o creștere accelerată a cazurilor de demență până în anul 2050, avertizează Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), cu ocazia Zilei Internaționale de Luptă împotriva Bolii Alzheimer. Potrivit medicilor, Alzheimer este o afecțiune neurodegenerativă cronică, progresivă, care nu distruge doar memoria, ci afectează și gândirea, limbajul, comportamentul și capacitatea de a desfășura banalele activități zilnice. Deși vârsta este un important factor de risc, această maladie nu este o parte normală a îmbătrânirii, subliniază specialiștii INSP, care explică și cum putem face diferența între manifestările normale ale îmbătrânirii creierului și semnele incipiente ale demenței.

Demența este, în prezent, a șaptea cauză de deces și una dintre cauzele majore de dizabilitate și dependență socială în rândul persoanelor în vârstă, la nivel global. 

Conform estimării publicate de Institute for Health Metrics and Evaluation, în România prevalența demenței va avea o creștere accelerată de la 341.195 de cazuri de demență în anul 2019 la 577.177 de cazuri în anul 2050.

Principala formă de demență este reprezentată de boala Alzheimer (aproximativ 70% din totalitatea cazurilor) și, chiar dacă în prezent nu există un tratament curativ, intervențiile timpurii pot încetini evoluția și pot îmbunătăți semnificativ calitatea vieții pacientului, spun specialiștii în sănătate publică.

„În România, în anul 2024, medicii de familie au raportat la Direcțiile de Sănătate Publică 11.286 de cazuri noi de îmbolnăvire cu boala Alzheimer, numărul aproape s-a dublat față de anul 2014, rata de incidență a bolii dublându-se și ea (59,2 cazuri noi la 100.000 de locuitori în anul 2024). Incidența bolii Alzheimer este mai mare în rândul femeilor, în comparație cu bărbații și în mediul urban în comparație cu mediul rural”, conform INSP.

„Nu este specifică îmbătrânirii normale”

Majoritatea oamenilor asociază imediat cuvântul „Alzheimer” cu uitarea, pentru că pierderea memoriei a fost simptomul definitoriu al acestei boli neurodegenerative progresive timp de mulți ani. Însă medicii subliniază din ce în ce mai mult faptul că Alzheimer este o afecțiune mult mai complicată, care nu distruge doar memoria, ci implică un spectru larg de modificări fizice, comportamentale și neurologice subtile care, adesea, scapă detectării în stadiul incipient al bolii. 

„Maladia este asociată cu acumularea de proteine (amiloide) la nivelul neuronilor cerebrali. Producția neurotransmițătorului acetilcolina este diminuată și astfel, initial, sunt afectate ariile cerebrale responsabile de memorie, iar mai târziu ariile care controlează limbajul, raționamentul și comportamentul social. În cele din urmă, tot  cortexul cerebral este afectat”, potrivit specialiștilor INSP, care subliniază că „apariția bolii Alzheimer nu este specifică îmbătrânirii normale”, chiar dacă vârsta înaintată este cel mai cunoscut factor de risc pentru dezvoltarea bolii, majoritatea persoanelor cu boala Alzheimer având peste 65 de ani.

Printre principalii factori de risc se regăsesc: 

• factorii genetici (riscul este mai mare pentru persoanele care au unul dintre părinți sau frați cu această boală); 

• sindromul Down; 

• traumatismele craniene; 

• insomnia; 

• sedentarismul; 

• obezitatea; 

• fumatul; 

• hipertensiunea arterială; 

• diabetul zaharat de tip 2. 

Contrar teoriilor conspiraționiste propagate în ultimul timp în mediul online, conform cărora fără colesterol „creierul nostru se «stafidește» și moare”, datele științifice arată că, dimpotrivă, nivelurile ridicate de colesterol reprezintă un factor de risc pentru Alzheimer.

Confuzie, modificări de dispoziție și de personalitate

Semnele și simptomele precoce ale bolii Alzheimer includ pierderea memoriei pe termen scurt, senzația de dezorientare și pierderea obiectelor, iar identificarea acestor semne poate duce la un diagnostic timpuriu și, implicit, la o gestionare mai bună a maladiei și o calitate a vieții îmbunătățită.

„Inițial, persoanele cu demență Alzheimer consideră sarcinile zilnice ca fiind complexe și le este dificil să își organizeze și să își exprime gândurile. De asemenea, unele dintre schimbările de dispoziție și comportament pot fi legate de dificultățile de comunicare. 

Pe măsură ce demența Alzheimer progresează, simptomele se accentuează și afectează tot mai mult activitățile cotidiene. Pierderile de memorie și dificultățile de comunicare devin mai severe. Persoanele prezintă confuzie, modificări de dispoziție și personalitate precum și dificultăți în desfășurarea rutinei zilnice, cum ar fi îmbrăcatul și igiena personală. 

În stadiile avansate ale demenței Alzheimer, persoanele afectate se confruntă frecvent cu dificultăți de mers, de menținere a poziției așezat și, în cele din urmă, cu tulburări de înghițire”, conform INSP.

Cum poate fi prevenită demența 

Campania din acest an, derulată la nivel mondial cu ocazia Zilei Internaționale de Luptă împotriva Bolii Alzheimer, se concentrează în mod special pe promovarea unor măsuri concrete pe care oamenii le pot lua pentru a-și menține sănătatea mintală și a reduce riscul de declin cognitiv. 

Astfel, principalele recomandări ale specialiștilor pentru prevenirea riscului de declin cognitiv și demență sunt:

• Exerciţii fizice - exerciții de coordonare și de menținere a echilibrului;

• Implicare socială – necesară pentru menținerea unui tonus psihic adecvat;

• Dieta echilibrată, care să fie compusă în special din legume, cereale integrale, peşte, ulei de măsline;

• Stimulare mentală - prin învăţarea de lucruri noi, jocuri de strategie;

• Igiena somnului: program de somn regulat;

• Reducerea stresului;

• Renunţarea la consumul de alcool şi la fumat.

„Având în vedere îmbătrânirea populației și creșterea numărului de persoane afectate de demență, este important să acționăm cât mai devreme. Chiar dacă, în prezent, nu există tratamente care să vindece boala, știm că anumite măsuri pot contribui la întârzierea sau reducerea riscului de apariție a acesteia. Promovarea unui stil de viață sănătos, controlul factorilor de risc modificabili și sprijinirea cercetării medicale sunt pași concreți pe care îi putem face împreună”, a transmis, ieri, INSP.

Potrivit specialiștilor, informațiile oferite în cadrul acestei campanii au rolul de a încuraja oamenii să adopte obiceiuri sănătoase, să solicite un diagnostic precoce și să-i ajute atât pe cei afectați de boala Alzheimer, precum și pe cei cu alte tipuri de demențe. 

Ziua Internațională de Luptă împotriva Bolii Alzheimer este marcată anual pe data de 21 septembrie, această zi fiind stabilită în anul 1994, sub umbrela federației internaționale Alzheimer Disease International (ADI) și sub patronajul Organizației Mondiale a Sănătății. 

Peste 57 de milioane de oameni suferă de demență

În întreaga lume, peste 57 de milioane de persoane suferă în prezent de demență, iar peste 60% dintre acestea locuiesc în țări cu venituri mici și medii. Se preconizează că numărul persoanelor care trăiesc cu demență va crește la 139 de milioane până în anul 2050, iar în Europa numărul persoanelor afectate se va dubla în 25 de ani. 

Femeile sunt afectate într-o măsură mai mare, atât direct, prin boală, cât și indirect, pentru că ele sunt cele care acoperă 70% din timpul alocat îngrijirilor și sprijinului persoanelor apropiate diagnosticate cu demență.

În fiecare an, la nivel mondial, sunt diagnosticate aproximativ 10 milioane de cazuri noi de demență. 

Previziune: demența va fi cea de-a treia cauză principală de deces până în 2040  

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recunoaște demența ca o problemă majoră de sănătate publică la nivel mondial. Astfel că, în mai 2017, Adunarea Mondială a Sănătății a adoptat Planul de acțiune global privind răspunsul sănătății publice la demență (2017–2025). Acest plan oferă un cadru clar de acțiune pentru autoritățile naționale, partenerii internaționali și OMS, cu scopul de a sprijini eforturile comune în mai multe direcții esențiale: recunoașterea demenței ca prioritate de sănătate publică, creșterea gradului de informare și combaterea stigmatizării, reducerea riscului de boală, îmbunătățirea accesului la diagnostic și îngrijire, dezvoltarea sistemelor informatice dedicate, sprijinirea îngrijitorilor și stimularea cercetării. 

Având în vedere că demența se preconizează a fi cea de-a treia cauză principală de deces până în anul 2040 și va afecta milioane de oameni la nivel mondial, planul a fost prelungit până în anul 2031. Totodată, spun specialiștii, este important să pregătim sistemul de sănătate și serviciile sociale pentru a răspunde nevoilor tot mai mari ale persoanelor afectate de această maladie. 

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

Citește pe Antena3.ro

Femeia care și-a transformat viața într-un experiment. Terapiile extreme la care a ajuns Marcela din cauza fricii de bătrânețe