Anotimpul căpuşelor: Zeci de bucureşteni sunt muşcaţi zilnic

Primăvara este sezonul în care căpuşele au activitate maximă şi, în lipsa dezinsecţiei, marile parcuri din Capitală au fost invadate de aceste insecte, care pot transmite boli periculoase. Medicii de la Institutul Clinic de Boli Infecţioase „Matei Balş” din Capitală se confrunta zilnic cu zeci de pacienţi muşcaţi de căpuşe, numărul lor crescând vertiginos în ultima săptămână. În ultimele zile, şi cabinetele veterinare au fost luate cu asalt de proprietarii animalelor de companie, cei mai sensibili la muşcătura acestor insecte fiind câinii. Babesioza, una dintre bolile transmise de căpuşe, poate ucide un căţel în câteva zile, avertizează medicii veterinari.

După ţânţari, căpuşele sunt cele mai periculoase insecte în privinţa transmiterii bolilor infecţioase, iar specialiştii spun că, odată cu încălzirea vremii, acestea devin active, lunile mai-iunie reprezentând perioada cea mai intensă de activitate.

Începutul lunii mai este, totodată, şi perioada anului în care oamenii încep să iasă la iarbă verde, astfel că numărul celor muşcaţi de căpuşe creşte exponenţial. 

În ultima lună, peste 140 de persoane din Ploieşti au ajuns la spital din această cauză, iar la Buzău, din cei aproximativ 100 de pacienţi muşcaţi de căpuşe, doi au fost confirmaţi cu boala Lyme, cunoscută şi ca „boala cu 1.000 de feţe”.  

Din păcate, nici Bucureştiul nu stă mai bine. Ba, din contră! Potrivit unor statistici ale Institutului „Matei Balş” obţinute de Jurnalul, doar în minivacanţa de 1 mai (adică în perioada 27 aprilie – 2 mai) la camera de gardă a spitalului s-au prezentat 234 de persoane cu muşcătură de căpuşă, 100 dintre acestea fiind copii.

Dr. Streinu-Cercel: Primăriile trebuie să «descăpuşeze» parcurile

Şi mai mulţi au ajuns la spital la finalul minivacanţei, când „în doar 24 de ore, s-au prezentat la camera de gardă 74 oameni muşcaţi de căpuşe”, ne-a explicat managerul unităţii medicale, prof. dr. Adrian Streinu-Cercel.

Majoritatea pacienţilor spun că au luat insectele din marile parcuri ale Capitalei (Herăstrău, Moghioroş, IOR, Tineretului, Tei şi Parcul Circului), însă foarte mulţi au fost muşcaţi de căpuşe pe străduţele dintre blocuri.

De asemenea, s-au prezentat la camera de gardă foarte multe persoane care au luat căpuşe din judeţul Ilfov (Voluntari, Mogoşoaia, Corbeanca, Otopeni, Pădurea Băneasa, Buftea, Bragadiru şi Snagov), precum şi din judeţele: Giurgiu, Prahova, Dâmboviţa, Ialomiţa şi Teleorman.

Medicii atrag atenţia că insecta trebuie extrasă cu atenţie, cu ajutorul unei pensete, astfel încât să nu-i rămână gura în tegument, şi că trebuie făcută igiena locală, cu apă şi săpun, astfel încât zona respectivă să nu se infecteze. De asemenea, se mai poate face un tratament preventiv cu antibiotic, însă acesta se administrează doar la indicaţia medicului. Căpuşele pot transmite borrelia, o bacterie ce provoacă  Boala Lyme (Borelioza Lyme), o afecţiune gravă, cu afectare sistemică. Dacă nu este tratată la timp, această boală infecţioasă poate duce la deces.

„Deocamdată, noi nu avem boală Lyme în Bucureşti şi în zonele înconjurătoare. În momentul de faţă, în căpuşele pe care le-am examinat noi, n-am găsit Borellia. Ceea ce e de bine!”, a mai precizat Streinu-Cercel, adăugând că oamenii vin îngroziţi la spital, gândindu-se că vor face boala Lyme, pentru că „s-a făcut multă reclamă” legat de această afecţiune. 

„Oamenii trebuie să fie atenţi unde merg şi, mai mult decât atât, primăriile sunt cele care ar trebui să intervină şi să «descăpuşeze» parcurile. Atenţie la animalele de companie – mai ales câinii, care sunt purtători de căpuşe! Dacă mai şi doarme cu câinele în pat, căpuşa sare de pe unul pe altul”, spune dr. Adrian Streinu-Cercel, manager Institutul „Matei Balş”.

Însă, nu doar oamenii au fost victimele căpuşelor, ci şi animalele de companie, în special câinii. Medicul veterinar consultat de noi, dr. Cristian Moscu, a spus că sunt aduşi căţei cu căpuşe luate inclusiv din oraş, din parcurile centrale, nu doar din zonele limitrofe ale Capitalei, iar asta se întâmplă „pentru că nu se fac dezinsecţii la timp şi organizat”.

„Imediat ce temperatura creşte peste 8⁰C - temperatura la care căpuşele devin active, căci până atunci hibernează - firmele care sunt în contract cu primăria deja ar trebui să facă dezinsecţiile în parcuri, în mediul citadin, pentru că au venit persoane cu căţei cu  căpuşe pe ei din zona Kiseleff, Regina Maria - vorbesc de cele de pe lângă mine -, din Herăstrău, unde e un trafic mare de animale, este iarbă, apă - un mediu care convine căpuşelor. Câinele este mai sensibil la bolile transmise de căpuşă, pisica - mai puţin. De regulă, pisica poate să aibă căpuşe pe ea, dar foarte puţine dintre pisici pot să manifeste şi vreo boală transmisă de căpuşe”, a explicat dr. Moscu.

Deşi oamenii au auzit şi se tem de Boala Lyme, când vine vorba de aceste insecte, specialistul spune că, de fapt, căpuşele pot transmite mai multe boli periculoase pentru animalul de companie. Tocmai de aceea, este foarte importantă diagnosticarea şi prezentarea animalului la cabinet dacă devine apatic sau dacă apare febra şi paliditatea mucoaselor aparente (gingii, mucoasa oculară).

„Cea mai gravă boală este babesioza, care poate să evolueze de multe ori fulminant, cu moartea animalului în câteva zile. Există şi boli cu evoluţie latentă, care se depistează mai greu, iar evoluţia lor durează poate câteva luni. La babesioză, căţelul devine de regulă apatic, nu mai mănâncă, nu mai bea suficientă apă, nu se mai joacă... Urina, de multe ori se modifică la culoare şi devine roşiatică sau brun-închis. La celelalte boli, cum ar fi Borelioza, este discutabil.. uneori, animalul începe să slăbească, apar şchiopătări, o febră intermitentă, care mai şi dispare", ne-a explicat medicul veterinar, precizând, însă, că din totalul animalelor care ies seropozitive la testele pentru Borellia, doar 5-10 procente fac boala.

Două metode de protecţie simultan

Odată cu încălzirea vremii, posesorii de câini în mod special trebuie să ia măsuri de prevenţie. „Este bine să aibă două metode de control diferite: zgarda antipurici/anticăpuşe şi pipetă, zgarda şi pastile. În condiţiile în care numărul de căpuşe din mediu este mare, o singură metodă de protecţie - adică, doar zgarda, doar pipeta sau pastilele anticăpuşe - nu este suficientă. Este bine să fie două metode complementare, pentru că se micşorează riscul de a urca pe animal căpuşa, de a se hrăni şi de a transmite boala”, avertizează medicul veterinar.

Potrivit acestuia, căpuşele pot transmite boli chiar dacă sunt foarte mici şi, practic, nici nu pot fi văzute la animalele cu blană mai mare: “Pot transmite boli în diverse stadii de evoluţie: imediat de ies din ou, de exemplu la Babesia, şi în stadiul de limfă, de larvă - care sunt foarte mici, te uiţi la ele cu lupa - pot transmite. Iar într-un blănos nu ai cum să vezi, că nu stai cu lupa pe el.

Vestea bună, dacă se poate spune aşa, este că odată ce s-a hrănit şi este sătulă, căpuşa nu mai muşcă o bună perioadă de timp. „După ce a mâncat, poate să dureze câteva luni până năpârleşte şi trece în stadiul următor”, a mai precizat dr. Moscu.