Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Efectele deja se văd în statistici: deteriorarea stării de sănătate a pacienților cronici, o presiune crescută asupra unui sistem medical deja suprasolicitat și cea mai mare mortalitate din istoria recentă a României. Deși, potrivit datelor oficiale, avem circa 62.000 de decese COVID-19, însumat, excesul de mortalitate din cei doi ani de pandemie a depășit 100.000 de persoane.
Tendința „tradițională” a românilor de a amâna sau a evita vizitele la medic a fost acutizată pandemie: pe de o parte, de accesul restricționat în spitale, atât în perioada stării de urgenţă, cât şi după aceea, iar pe de altă parte de teama oamenilor să nu se infecteze cu noul coronavirus.
Numărul internărilor s-a prăbușit
În primăvara anului 2020, odată cu transformarea unor spitale de boli cronice în spitale pentru tratarea exclusiv pacienților cu COVID-19, numărul internărilor la nivel național s-a prăbușit dramatic. Un raport al Observatorului Român de Sănătate, realizat pe primele opt luni din 2020, arată impactul considerabil asupra accesului românilor la servicii medicale: începând cu aprilie 2020, s-au înregistrat cu 70% mai puține spitalizări decât în perioada similară a anului anterior, iar printre cele mai afectate spitale publice, cu reduceri considerabile (- 90%) a numărului de internări în perioada martie – august 2020, față de aceeași perioada a anului 2019, se numără Institutul Matei Balș (spital COVID) și Spitalul Colentina (spital suport COVID), ambele din București. Însă și spitalele non-COVID au înregistrat reduceri majore ale activității. „Scăderi între -35% și -79% pentru Institutul Clinic Fundeni, care înregistrează reduceri semnificative inclusiv în numărul intervențiilor chirurgicale pentru pacienții oncologici, între -21% și -68% pentru Spitalul Județean de Urgență Cluj și între -56% și -79% pentru Spitalul Județean de Urgență Iași”, arată raportul citat mai sus.
În perioada martie – august 2020, numărul de internări a scăzut cu: 80% pentru bolnavii HIV/SIDA, 67% pentru bolnavii de diabet, 57% pentru bolnavii de scleroză multiplă, 50% pentru bolnavii de tuberculoză și 46% pentru bolnavii cu cancer.
Accesului dificil la servicii medicale i s-a adăugat frica de spital
Un alt studiu, publicat în august 2021 de compania de cercetare Ipsos, relevă că situația nu a fost cu mult mai bună nici în al doilea an pandemic. Aproape jumătate dintre românii din mediul urban au mers mai puțin sau deloc la medicul de familie (43%) sau la medicul specialist (50%). În paralel, un sfert dintre români nu și-au făcut deloc analize de sânge, iar unu din trei nu a apelat la investigații, monitorizări sau ecografii de monitorizare sau prevenție. Bolnavii cronici au avut un comportament similar, iar impactul s-a văzut imediat: medicii specialiști au observat o creștere a numărului de urgențe și agravarea afecțiunilor.
Pacienții cu cancer au fost victime colaterale în pandemia de COVID-19, mai ales pentru că ușile spitalelor au fost deschise doar pentru urgențe, nu și pentru investigații medicale de specialitate, spun reprezentanții pacienților. „Atunci când acești pacienți vor fi diagnosticați, vor copleși sistemul de sănătate din România, dar șansele lor cu siguranță vor fi unele foarte mici, deoarece normal că boala a avansat între timp și vor fi diagnosticați într-o fază tardivă”, explică președintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer din România (FABC), Cezar Irimia.
Citește pe Antena3.ro
„Tratamentele au lipsit. Putem spune că pacienții cu cancer au fost victime colaterale COVID-ului. Ei nu au avut acces la investigații. Diagnosticarea în cancer a scăzut cu 45% în România”,
Cezar Irimia, președinte FABC
850.000 de români ar avea, în prezent, diferite forme de cancer, iar în tratament sunt circa 120.000 de pacienți diagnosticați recent din toată țara.
În timp ce spitalele au devenit un fel de centre de detenție pentru pacienții fără simptome, dar cu teste pozitive COVID-19, bolnavii cronici nu au avut acces la investigații și diagnostic.
Stres emoțional puternic cu efecte pe termen lung
Pe lângă efectele directe asupra sănătăţii oamenilor, pandemia COVID-19 și mai ales măsurile incoerente ale autorităților au generat şi un puternic stres emoţional, care a pus o presiune și mai mare asupra sănătăţii mintale şi fizice. Depresia, anxietatea, tulburările de somn și fluctuațiile în greutate sunt doar câteva dintre problemele lăsate în urmă de cei doi ani de pandemie, după cum reiese din mai multe studii recente. Chiar dacă pandemia dă semne că se apropie de final - și odată cu ea și restricţiile impuse de autorități - aceste efecte negative vor rămâne şi după încheierea crizei medicale.
Locul 11 în topul mondial al țărilor cu cea mai mare rată de mortalitate COVID
Potrivit datelor oficiale, până ieri, 2.663.630 de persoane au fost diagnosticate cu infecție cu SARS-CoV-2, iar 62.539 au murit din cauza bolii COVID-19.
În privința numărului de infectări raportat la populație, România se situează pe locul 78 (din 224 de țări și teritorii monitorizate), cu aproape 140.000 de cazuri de COVID-19 la milionul de locuitori, potrivit datelor de pe platforma Worldometers.
Însă, la capitolul mortalitate, țara noastră urcă vertiginos în clasamentul mondial. Astfel, cu 3.283 de decese COVID-19 la un milion de locuitori, România se află pe locul 11 în topul țărilor cu cea mai mare rată de mortalitate raportat la populaţie. Pe primele trei locuri în acest clasament se situează Peru (6.201 decese la milionul de locuitori), Bulgaria (5.096) şi Bosnia (4.700). Trebuie menționat însă că numărul deceselor – ca și cel al infectărilor, de altfel – este raportat la o populație de puțin peste 19 milioane de locuitori, iar numărul real al populației rezidente ar putea fi mai mic.
Cel mai mare excedent de decese cumulat, după Bulgaria
În luna octombrie 2021, România a înregistrat cu 110% mai multe decese decât media lunilor octombrie din anii precedenți pandemiei (2017-2019), potrivit unui infografic publicat de Monitorul Social, un proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România. „Este cea mai mare proporție a excedentului de mortalitate dintre cele din întreaga perioadă a pandemiei, din întreaga Uniune Europeană”, subliniază autorii infograficului.
De asemenea, de la începutul pandemiei, țara noastră a avut, după Bulgaria, cel mai mare excedent de decese cumulat (de la 1 ianuarie 2020), la egalitate cu Lituania și Slovacia.
Doar în lunile octombrie și noiembrie 2021, în România au fost cu aproape 40.000 mai multe decese decât în anii precedenți pandemiei.
„Din totalul deceselor, 27.000 au avut drept cauza boli ale aparatului respirator, inclusiv COVID-19. Restul excesului de mortalitate reprezintă, probabil, «victime colaterale» ale pandemiei: persoane care, din cauza blocării spitalelor pentru tratarea bolnavilor de COVID-19, nu și-au putut îngriji alte afecțiuni”, comentează autorii infograficului.
Datele Institutului Național de Statistică arată că anul trecut au decedat în total, indiferent de cauze, 334.832 de români, cu peste 35.000 mai mulți față de 2020, dar cu aproape 75.000 mai mulți față de anul 2019. Din cauza numărului mare de decese, anul 2021 a devenit oficial anul cu cea mai mare mortalitate din istoria recentă a României.
În total, în cei doi ani de pandemie, excesul de mortalitate (decese suplimentare față de perioada anterioară) în România a depășit 100.000 de persoane.
Excedentul de mortalitate reprezintă diferența dintre decesele înregistrate într-una din lunile pandemiei de COVID-19 și media deceselor înregistrată în acea țară, în luna respectivă, în anii precedenți.
Excesul de mortalitate în contextul pandemiei de COVID-19
