Cetățenie română pentru străini care n-au călcat vreodată prin România!

Semnatarii propunerii legislative consideră că, pe lângă deschiderea faţă de multiculturalism pe care o dovedesc acești străini căsătorindu-se cu persoane cu cetățenie diferită, doar prin convieţuirea îndelungată, soţii românilor capătă și „o legătură profundă” cu tradițiile și cultura românească. 

Propunerea legislativă înregistrată la Senat săptămâna trecută este semnată de 32 de senatori PSD și vizează, de fapt, modificarea Legii 21/1991 a cetățeniei române, în sensul introducerii unei noi situații în care un cetățean străin sau apatrid (fără cetățenie) ar putea solicita acordarea cetățeniei române.

În prezent, Legea 21/1991 stabilește că poate cere acordarea cetățeniei române un cetățean străin care „s-a născut și domiciliază, la data cererii, pe teritoriul României sau, deși nu s-a născut pe acest teritoriu, domiciliază în condițiile legii pe teritoriul statului român de cel puțin 8 ani sau, în cazul în care este căsătorit și conviețuiește cu un cetățean român, de cel puțin 5 ani de la data căsătoriei”. Însă dacă într-un an calendaristic au stat mai puțin de 6 luni pe teritoriul țării noastre, anul respectiv nu va putea fi luat în calcul.

Aceste termenele pot fi reduse până la jumătate în următoarele situaţii:

a) solicitantul este o personalitate recunoscută pe plan internaţional;

b) solicitantul este cetăţeanul unui stat membru al Uniunii Europene;

c) solicitantul a dobândit statut de refugiat potrivit prevederilor legale în vigoare;

d) solicitantul a investit în România sume care depăşesc 1.000.000 de euro.

Inițiatorii proiectului elimină condiția domiciliului în România, aceasta fiind înlocuită cu cerința ca, în cazul celor care locuiesc în afara granițelor, mariajul cu un român să dureze de cel puțin un deceniu.

Mai exact, se va putea acorda cetățenie română unei persoane fără cetățenie sau unui cetățean străin și în cazul în care aceasta „este căsătorită şi convieţuieşte în străinătate cu un cetăţean român, de cel puţin 10 ani de la data căsătoriei”, conform documentului.

Logica parlamentară

Familiile în care soţii au cetăţenii diferite se definesc, în afară de trăsăturile generale şi particulare ale apartenenţei individului la un anumit stat, „şi prin deschiderea soţilor faţă de multiculturalism”, spun inițiatorii în nota de fundamentare, iar prin convieţuirea îndelungată, cei doi soți îşi transmit unul altuia particularităţi identitare proprii și fiecare dintre ei împrumută de la celălalt trăsături care îl definesc pe acesta ca cetăţean al altui stat. „Soţii capătă, astfel, o legătură profundă cu un alt stat, cu o altă ţară, facilitată de căsătorie şi cimentată de convieţuirea lor îndelungată”, se precizează în documentul amintit mai sus.
În ultimele decenii, foarte mulţi români și mai ales românce s-au căsătorit cu cetăţeni străini şi locuiesc în afara ţării. „Soţii acestora, cetăţeni străini, deşi nu au domiciliat niciodată în România, au învăţat limba română, împărtăşesc valori şi tradiţii româneşti, dovedesc cunoaştere şi interes pentru cultura şi istoria poporului român, sunt ataşaţi civilizaţiei noastre”, se arată în expunerea de motive.

Mai mult, spun inițiatorii propunerii legislative, „unii dintre ei dovedesc, prin atitudine, loialitate faţă de statul român şi ar dori să dobândească cetăţenia română, dar legea cetăţeniei în vigoare le condiţionează îndeplinirea acestei dorinţe de o şedere îndelungată pe teritoriul României, ceea ce, în condiţiile mobilităţii accentuate a oamenilor în societatea modernă, face practic imposibilă această opţiune, lipsind statul român de cetăţeni care ar putea avea contribuţii importante la protejarea şi promovarea culturii, civilizaţiei şi spiritualităţii româneşti”.

Ce beneficii vor avea

Odată ce vor dobândi cetățenia română, aceștia devin, implicit, cetățeni ai Uniunii Europene, vor fi egali în faţa legii cu orice alt român și se vor bucura de protecţia statului român. Mai mult, ei vor putea fi astfel admişi în funcţiile publice civile şi militare din țara noastră.

De asemenea, trebuie menționat că, odată dobândită cetățenia, ei vor rămâne cetățeni români chiar și în cazul unui divorț sau dacă se anulează căsătoria.

Potrivit Legii 21/1991 „încheierea, declararea nulităţii, anularea sau desfacerea căsătoriei între un cetăţean român şi un străin nu produce efecte asupra cetăţeniei soţilor”.