Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Un studiu național, realizat de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) în colaborare cu Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC), arată că, în România, prevalența generală a infecției cronice cu virusul hepatitei C a scăzut semnificativ față de studiul anterior, realizat în urmă cu 15 ani, și este estimată în prezent la 0,9%. Infecția cronică este, însă, mult mai frecventă în rândul persoanelor cu vârsta de peste 60 de ani și în șase județe din partea de Nord-Est a României, transmite INSP, cu ocazia Zilei mondiale de luptă împotriva hepatitei, marcată, în fiecare an, pe 28 iulie.
Hepatita este, de obicei, cauzată de o infecţie virală sau de agenţi neinfecţioşi (cum ar fi: medicamente, toxine, alcool). În fiecare zi ficatul îndeplineşte peste 500 de funcţii vitale şi tot în fiecare zi 6.000 de oameni sunt infectaţi cu hepatită virală, ceea ce face ca atât prevenirea, cât și testarea şi tratarea hepatitei virale să fie foarte importante.
Există cinci tipuri principale de virus hepatitic: A, B, C, D și E. Chiar dacă toate cele cinci tipuri de virus provoacă boli hepatice, ele diferă în modul de transmitere, severitatea bolii, distribuţia geografică şi modul în care pot fi prevenite.
Împreună, hepatitele B şi C sunt cele mai comune în lume. Aproximativ 3.500 de oameni mor din cauza infecţiilor cu hepatită B şi C în fiecare zi, ceea ce înseamnă aproximativ un deces din cauza hepatitei, la fiecare 30 de secunde.
OMS şi-a propus să obţină eliminarea hepatitei ca ameninţare pentru sănătatea publică până în 2030. Însă, în ciuda faptului că, la ora actuală, există metode mai bune pentru diagnostic şi tratament mai eficace, precum şi preţuri mai scăzute la aceste produse, ratele de acoperire pentru testate și tratament au stagnat pe mapamond. Totuşi, atingerea obiectivului OMS de eliminare până în 2030 ar trebui să fie încă realizabilă, dacă se iau măsuri rapide acum, subliniază Agenția de sănătate a ONU.
304 milioane de oameni trăiau cu hepatită cronică B și C în 2022 și nu mai puțin de 1,3 milioane de oameni și-au pierdut viața, în același an, din cauza acestei afecțiuni.
La nivel global, doar 45% dintre bebeluși au primit vaccinul împotriva hepatitei B în 24 de ore de la naștere, în 2022, avertizează OMS.
ECDC: Peste 5 milioane de europeni, infectați cu virusul hepatitei B și C
Hepatita cronică, cauzată de infecțiile cu virusul hepatitic B și C, se numără printre principalii factori de risc pentru cancerul de ficat, a șasea cauză de deces de cancer în Europa, reprezentând aproape 55.000 de decese în 2022.
„Aproximativ 3,6 milioane de persoane din UE/SEE sunt infectate cronic cu virusul hepatitei B (VHB) și 1,8 cu virusul hepatitei C (VHC). Prevalența acestor infecții, precum și accesul la prevenirea și îngrijirea hepatitei variază considerabil în diferite țări și populații, cu o povară deosebit de mare în rândul grupurilor vulnerabile, în principal persoanele care-și injectează droguri, persoanele aflate în închisoare și unele populații migrante.(…) Există măsuri eficiente de prevenire atât pentru hepatita B, cât și pentru hepatita C, inclusiv vaccinarea împotriva VHB și măsuri de reducere a efectelor nocive pentru prevenirea transmiterii infecțiilor transmise prin sânge prin consumul de droguri injectabile. Tratamente eficiente sunt acum disponibile pentru ambele infecții care pot reduce progresia către boli hepatice severe și cancer”, a transmis și ECDC.
Experții europeni avertizează că, în ciuda terapiilor eficiente, o mare parte dintre persoanele care trăiesc cu boala rămân nediagnosticate și, în consecință, nu primesc tratamentul și grija de care au nevoie. În plus, un număr semnificativ de oameni sunt diagnosticați doar în stadii avansate ale bolii, când ciroza și cancerul hepatic s-au dezvoltat deja.
Organizația Mondială a Sănătății estimează că, la nivel global, 87% din infecțiile cu hepatita B și 64% din infecțiile cu hepatita C sunt nediagnosticate, ceea ce evidențiază necesitatea de a consolida eforturile de extindere a testării în majoritatea țărilor.
Studiu INSP-ECDC în România
Unul dintre studiile realizate recent de experții europeni împreună cu specialiștii din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică din România evaluează infecția cronică cu virusul hepatitei C în populația generală din țara noastră.
Rezultatele studiului desfășurat în perioada 2020 -2023 au fost publicate la finalul săptămânii trecute, în Eurosurveillance, cea mai prestigioasă publicație europeană care se adresează supravegherii epidemiologice a bolilor infecțioase, epidemiologiei acestora, precum și prevenirii și controlului bolilor infecțioase, și „reflectă progresul deosebit care a fost făcut de țara noastră în drumul către atingerea țintei de eliminare a hepatitelor virale B și C până în anul 2030”, transmite INSP.
Cel mai recent studiu național care l-a precedat pe acesta, fusese realizat, în populația generală a României, în urmă cu 15 ani, înainte ca testele de diagnostic să fie extinse și să devină disponibil tratamentul antiviral pentru VHC.
„Am testat un număr de 2.674 de probe de sânge pentru anticorpi împotriva virusului hepatitic C – indicatori ai trecerii prin infecție, și pentru antigenul „core” („de miez”) al aceluiași virus – indicator al infecției cronice. Rezultatele noastre indică faptul că prevalența generală a infecției cronice cu virus hepatitic C a scăzut în România față de studiul anterior și este estimată în prezent la 0,9%. Infecția cronică a fost cea mai frecventă în rândul persoanelor cu vârsta mai mare sau egală cu 60 de ani (2,0%) și al persoanelor din regiunea de dezvoltare Nord-Est a României (2,2%)”, transmite INSP.
De precizat că, potrivit studiului anterior, realizat în perioada 2006-2008, prevalența generală a infecției cronice cu virus hepatitic C a fost de 3,2%, adică de trei ori și jumătate mai ridicată decât în prezent.
Cu toate acestea, incidența rămâne foarte ridicată în cele șase județe din regiunea de dezvoltare Nord-Est a României - Iași, Suceava, Neamț, Bacău, Botoșani și Vaslui – precum și la persoanele cu vârste de peste 60 de ani.
„România este acum o țară cu frecvență scăzută a hepatitei C, iar reducerea prevalenței în timp sugerează că țara face progrese spre eliminarea hepatitei. Rezultatele noastre au evidențiat două grupuri populaționale prioritare pentru screening și intervenție de sănătate publică: persoanele în vârstă de 60 de ani și peste și cele care locuiesc în regiunea de dezvoltare Nord-Est a țării”, conchid specialiștii INSP.
Pacienții români cer testări gratuite pentru toate tipurile de hepatită
Pe de altă parte, reprezentanții pacienților spun că, deși România a făcut pași în drumul spre eliminarea hepatitelor virale, încă mai sunt lucruri importante de realizat pentru depistarea mai eficientă a hepatitelor virale.
Astfel, Asociația Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din România, alături de medici specialiști, a cerut autorităţilor, la finalul săptămânii trecute, să simplifice procesul de testare pentru hepatite în rândul populaţiei. Concret, vor ca investigaţiile să fie acoperite de stat, la nivel de medicină de familie, pentru toate tipurile de hepatită.
Orice pacient depistat cu virusul B trebuie automat testat și pentru virusul hepatic Delta, spun reprezentanții pacienților, iar asta încă de la nivel de asistență medicală primară. În prezent, la nivelul medicinei de familie, sunt decontați markerii virali doar pentru hepatita B și C, dar nu și pentru hepatita D (cu virusul Delta). Iar aceeași situație se regăsește și în anumite spitale.
Mai mult, trebuie făcută și determinarea încărcăturii virale pentru a ști dacă boala este sau nu activă.
Totodată, trebuie extins accesul la tratamentul pentru hepatita C în toate județele țării, pentru a elimina inechitățile ce pot să apară în rândul pacienților.
„Marea provocare rămâne în continuare infecția cu virusul hepatitei B pentru care nu există încă terapii atât de eficiente ca în cazul infecției cu virusul hepatitei C. (…) Între 2,2 și 6% din populația României este afectată de infecția cu virusul hepatitei B. O parte dintre acești pacienți au și virusul Delta. Rata de vaccinare la 18 luni la copii este sub 80% față de 95% cât ar fi nevoie”, arată reprezentanții APAH-RO, pe pagina de Facebook, subliniind că vaccinarea împotriva infecției cu virusul hepatitei B la adulții la risc trebuie promovată și mai mult în cabinetele medicilor de familie, și nu numai, cu atât mai mult cu cât din luna noiembrie 2023 este și gratuită.
„În opt luni de când există această posibilitate mai puțin de 800 de adulți s-au vaccinat”, precizează APAH-RO.
Undă verde pentru primul autotest pentru diagnosticarea hepatitei C
Cu două săptămâni în urmă, OMS a anunțat precalificarea primului autotest pentru diagnosticarea hepatitei C, ceea ce deschide calea către distribuirea testului în rețelele sanitare din întreaga lume, inclusiv în țările în curs de dezvoltare. Testul, numit OraQuick, este o versiune a testului de anticorpi cu același nume, pe care OMS îl precalificase deja în 2017, însă noul test poate fi făcut chiar de către pacient.
Agenția de sănătate a Organizației Națiunilor Unite (ONU) speră ca, astfel, să „accelereze eforturile globale de eliminare a hepatitei C”.
„Este timpul pentru acţiune”
Ziua mondială de luptă împotriva hepatitei are menirea de a creşte gradul de conştientizare privind hepatita virală, o inflamaţie a ficatului care provoacă o serie de probleme de sănătate, inclusiv cancerul de ficat, transmite Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Iniţiativa marcării acestei zile a fost luată în 2008, de Alianţa Mondială pentru Hepatită (AMH), iar data de 28 iulie a fost aleasă şi în semn de omagiu adus profesorului Baruch Samuel Blumberg (28 iulie 1925 - 5 aprilie 2011), laureat al Premiului Nobel, cel care a descoperit virusul hepatitei B.
Tema din 2024 a acestei zile este „It's time for action” - „Este timpul pentru acţiune”.
Având în vedere faptul că o persoană moare la fiecare 30 de secunde din cauza unei boli legate de hepatită, „trebuie să accelerăm acțiunile pentru prevenirea, diagnosticarea și tratamentul mai bun pentru a salva vieți și a îmbunătăți rezultatele sănătății”, subliniază agenția de sănătate a ONU, pe site-ul www.who.int.
