Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
„Relaxații au câștigat împotriva epuizaților și ne vom infecta în voie”, a fost reacția medicului și cercetătorului Octavian Jurma, după ce autoritățile din Timișoara au luat decizia de a nu mai prelungi carantina, deși rata de infectare a crescut. Practic, orașul de pe Bega și alte patru localități din apropiere au fost scoase din carantină chiar în ziua în care tot județul Timiș a intrat în „zona roșie” de COVID-19, cu o rată a incidenței de peste 6 la mia de locuitori. Hotărârea a fost una pur politică, „luată împotriva evidenței medicale explicite”, spune Jurma, iar efectele deciziei și ale mesajului transmis prin aceasta se vor vedea, în săptămânile următoare, nu numai în Timiș, ci la nivel național.
Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Timiș a decis, sâmbătă seară, să nu mai fie prelungită carantina zonală în Timișoara și patru localități din proximitate (Giroc, Moșnița Nouă, Ghiroda și Dumbrăvița). Asta, chiar dacă analiza de risc făcută de Direcția de Sănătate Publică și Institutul Național de Sănătate Publică arăta că este nevoie de o prelungire a restricțiilor, încă 7 zile, atât pentru Timișoara, cât și pentru localitățile Dumbrăvița și Giroc. Practic, cu 20 de voturi „pentru” prelungire, 9 voturi „împotrivă” și 9 abțineri, în ședința de sâmbătă a CJSU nu fost întrunit punctajul minim, de 2/3 din totalul participanților, pentru a prelungi carantina în Timișoara, deși rata de infectare a depășit 8 la mia de locuitori.
Fritz vrea restricții, dar se abține de la vot
Printre cei nouă membri ai CJSU Timiș care s-au abținut de la vot s-a numărat chiar primarul Timișoarei, chiar dacă, susține Dominic Fritz, poziția sa era în favoarea unei carantine pentru întreaga zonă metropolitană. Edilul a acuzat DSP Timiș că ia decizii cu „conotații politice”, propunând carantină pentru localitățile cu primari USR-PLUS și PSD și ridicarea carantinei în cele cu primari PNL.
„Mi s-a cerut să votez, în același timp, pentru ridicarea carantinei din Moșnița Nouă, unde rata de infectare este de 11,22, cea mai mare din zona carantinată, și să votez pentru continuarea carantinei în Dumbrăvița, cu o rată de 7,42, cea mai mică din zona carantinată. Am cerut explicații pentru această propunere Direcției de Sănătate Publică, dar nu le-am obținut.(...) DSP Timiș a propus continuarea carantinei pentru UAT-urile cu primari din USR-PLUS și PSD și a propus ridicarea carantinei pentru UAT-urile cu primari PNL. Sunt absolut uimit de conotația politică a acestor decizii”, a scris Fritz, sâmbătă noapte, pe pagina sa de Facebook, adăugând că s-a abținut de la vot pentru că a refuzat să participe „la această înscenare”.
Documentul INSP, care aviza analiza DSP, subliniază că ridicarea carantinei va duce la creșterea ratei de infectare și că, în scurt timp, se va intra din nou în carantină.
Citește pe Antena3.ro
Șeful CJ Timiș: a fost o „carantină formală”
De partea cealaltă, liberalul Alin Nica, președintele Consiliului Județean Timiș, susține că, în acest fel, a fost eliminată o „măsură nedreaptă”, deoarece carantina ar fi fost „inutilă”. Recunoaște, totuși, că a fost vorba de o „carantină formală”.
În perioada carantinei, mulți timișoreni au plecat din oraș cu declarații pe propria răspundere, spunând că merg să-și îngrijească o rudă bolnavă, dar ei, de fapt, mergeau în Arad, unde nu erau restricții, ca să mănânce sau să stea liniștiți la terase.
Pe 6 martie, când s-a decis aplicarea măsurii de carantinare, în Timișoara rata de infectare cu coronavirus era la 7,49/1.000 locuitori, iar pe 20 martie, când s-a luat decizia relaxării, rata de infectare în orașul de pe Bega ajunsese la 8,19 cazuri la mia de locuitori.
Jurma: „Ne vom infecta în voie”
Decizia de suspendare a carantinei în Timișoara „a fost una pur politică, luată împotriva evidenței medicale explicite”, a spus epidemiologul și cercetătorul Octavian Jurma: „Asta înseamnă că e posibil să avem o decizie politică națională de a nu mai permite nici o carantină majoră în valul 3 și, prin urmare, că relaxații au câștigat împotriva epuizaților și ne vom infecta în voie”.
Cercetătorul explică și de ce ar fi trebuit continuată carantina, deși incidența infectărilor a fost în creștere. Potrivit acestuia, indiferent de măsura luată în pandemia de COVID-19, durează două săptămâni până când se vede în curba cazurilor noi și încă cel puțin o săptămână până se va vedea în rata de incidență. „Rata de incidență la 1.000 este, în particular, un indicator tardiv, pentru că include ultimele 14 zile, deci nu ne poate spune unde suntem acum, ci doar unde am fost săptămâna trecută. De ceea toți știm că o carantină se ia pentru două săptămâni însă se va prelungi la 4 dacă rezultatele nu sunt neobișnuit de bune”, arată Jurma, adăugând că, deși este un indicator tardiv, curba evoluției incidenței infectărilor în Timiș arată că măsura carantinei a fost eficientă, după cum reiese din graficul cu evoluția incidenței în ultimele 30 de zile.
„Până la 8 martie, incidența în Timiș evoluează aproape perfect paralel cu cea din București și Ilfov. După restricțiile din 8 martie, curba în Timiș începe să se aplatizeze, deși, așa cum ne așteptam, continuă să crească în următoarele două săptămâni. În București și Ilfov, unde nu s-au luat măsuri similare de restricție, vedem cum incidența crește fulminant după 8 martie și acum Ilfov este deja mult peste nivelul din Timiș. Dacă credeți că Timișoara are probleme mari, așteptați veștile din București de săptămâna viitoare”, scrie Jurma pe Facebook. Potrivit acestuia, consecințele suspendării politice a carantinei din Timișoara asupra conformării voluntare în Timiș (și nu numai) sunt grave „pentru că mesajul implicit este că nici restricțiile naționale nu mai trebuie respectate de luni în Timiș”.
„Dacă ne putem relaxa fără izolare, testare și vaccinare, atunci ce sens mai are să le facem? Nu are niciun sens să plătești prețul plătit în toate țările din Europa pentru ceva ce primești gratis în România. Nu înțeleg de ce mai menținem carantina de noapte, probabil pentru scuza că «am făcut tot ce a fost omenește posibil să salvăm viețile alegătorilor noștri» la următoarele alegeri”, spune Octavian Jurma.
102 localități din toată țara depășiseră, ieri, incidența de 6 cazuri la 1.000 locuitori, potrivit datelor publicate de Ministerul Sănătății pe data.gov.ro
Timiș a depășit pragul de 6 infectări/1.000 de locuitori
Timișul a intrat în „zona roșie” de COVID-19, cu o rată a incidenței la mia de locuitori de 6,01, alăturându-se, astfel, județului Ilfov, care a avut o rată de incidență de 6,66, potrivit datelor publicate, ieri, de Grupul de Comunicare Strategică. Pe locul trei se situează Capitala, cu o rată de incidență de 5,33, față de 4,85 în urmă cu o zi. În „zona verde”, se mai află doar șase județe, față de zece, câte erau sâmbătă. Acestea sunt: Bacău, Harghita, Olt, Suceava, Vaslui și Vrancea și se regăsesc, de altfel, și printre județele care fac cele mai puține teste.
