Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Începând din acest an, pacienții aflați stadii avansate și terminale de boală vor putea avea acces la îngrijiri paliative, printr-un nou program național de sănătate, finanţat prin Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS).
Potrivit unui proiect de Hotărâre de Guvern, pus în dezbatere de Ministerul Sănătăţii, Programul naţional de îngrijiri paliative va avea patru subprograme și are ca scop scăderea numărului de internări şi durata acestora „prin gestionarea eficientă a simptomelor în afara spitalelor”, dar şi să asigure sprijin familiilor pacienţilor terminali, cu ajutorul unor echipe mobile.
La finalul lunii ianuarie, premierul Marcel Ciolacu le promitea românilor că, până la finalul acestui an, Executivul va asigura funcționarea fără sincope a unui Program național de îngrijiri paliative, în „toate formele posibile de îngrijire: la domiciliu, în ambulatoriu sau în regim de spitalizare de zi”, iar promisiunea pare deja să capete contur prin proiectul de HG, pus în transparență decizională, zilele trecute, pe site-ul Ministerului Sănătății.
În prezent, România are două categorii de programe naţionale de sănătate: programele naţionale de sănătate curative, finanţate prin CNAS, şi cele de sănătate publică, finanţate prin Ministerul Sănătăţii.
Conform proiectului de HG, noul program propus va face parte dintre cele „curative”, derulate de CNAS și finanțate din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS).
„Având în vedere îmbătrânirea populației precum și creșterea numărului de bolnavi cu boli cronice, implementarea unui astfel de program devine o componentă crucială a unui sistem de sănătate modern și umanitar”, se arată în nota de fundamentare a proiectului.
Echipe mobile dedicate paliației, în spitalele care nu au secții speciale
Programul naţional de îngrijiri paliative are ca obiectiv „îmbunătățirea calității vieții pacientului cu boli cronice progresive în stadii avansate și în stadii terminale” și va fi derulat prin cele patru subprograme, care vor asigura:
-
servicii de îngrijiri paliative la domiciliu,
-
servicii specializate de îngrijiri paliative în ambulatoriu,
-
servicii de îngrijiri paliative în regim de spitalizare de zi;
-
servicii de îngrijiri paliative acordate de către echipe mobile dedicate în unitățile sanitare cu paturi care nu au în structură paturi de spitalizare de zi sau secții/compartimente de îngrijiri paliative.
Potrivit proiectului, serviciile de îngrijiri paliative vor fi decontate din bugetul FNUASS, prin contracte încheiate de casele de asigurări de sănătate cu furnizorii de astfel de servicii, însă tarifele urmează să fie prevăzute în normele ce vor fi elaborate după adoptarea HG.
Contracte cu CAS doar pentru servicii de paliație
Furnizori de îngrijiri paliative vor putea fi: medicii de familie, furnizorii privați de îngrijiri paliative la domiciliu, cabinetele medicale individuale din ambulatoriu, spitalele publice și private.
Proiectul de HG dă posibilitatea ca furnizorii privați de îngrijiri paliative la domiciliu să poată intra în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate, fără a fi condiționați și de încheierea unui contract și pentru alte servicii medicale.
Practic, dintre categoriile amintite mai sus „numai furnizorii privați de îngrijiri paliative la domiciliu și cabinetele medicale individuale din ambulatoriu care furnizează numai îngrijiri paliative pot încheia contracte cu casele de asigurări de sănătate strict pentru derularea Programului național de îngrijiri paliative”, se precizează în document.
Reprezentanții MS susțin că noul program va aduce „numeroase beneficii” pacienților aflaţi în stadii avansate și în stadii terminale de boală: „se îmbunătăţeşte calitatea vieții pentru pacienții cu boli incurabile, se reduce povara asupra sistemului de sănătate, diminuând numărul de internări și durata acestora prin gestionarea eficientă a simptomelor în afara spitalelor, se asigură sprijin familiilor și aparținătorilor pacienților, oferindu-le resurse și suport necesare pentru a face față situațiilor dificile”.
Hotărârea de Guvern ar urma să intre în vigoare la data de 1 iulie 2025, conform proiectului, însă pentru a permite încheierea unui număr suficient de contracte în cadrul Programului naţional de îngrijiri paliative „se reglementează o perioadă tranzitorie până la data de 31 decembrie 2025”. În această perioadă, bolnavii asigurați vor avea acces la îngrijiri paliative, conform reglementărilor actuale (HG 521/2023).
În mod normal, pacienții ar trebui să aibă acces la serviciile de îngrijiri paliative încă din momentul în care primesc un diagnostic de boală incurabilă, deoarece astfel de servicii implică și suport psiho-emoțional, care i-ar putea ajuta pe mulți să facă față acestui moment ce are un impact sever asupra stării lor.
În România, însă, îngrijirile paliative se oferă pacientului abia în stadiile avansate de boală, la externarea sa din spital, în momentul când este oprit tratamentul, și doar unui număr foarte mic de oameni, față de cât ar fi necesar.
Tratamentele paliative sunt dedicate bolnavilor de cancer, celor care suferă de boli cardiovasculare sau neurologice în stare avansată, pentru care speranța de viață este redusă.
Doar 5% dintre pacienții care ar avea nevoie primesc îngrijiri paliative
În timp ce în alte țări există centre de paliație cu echipe complexe care se ocupă ca pacienții să-și trăiască finalul vieții cu demnitate, fără dureri, depresie și în singurătate, în România, serviciile de îngrijiri paliative sunt grav subdimensionate, numărul și calificarea profesioniștilor sunt insuficiente, iar infrastructura este inadecvată și/sau precară, arată un raport Un raport publicat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) și Comisia Europeană (CE), la începutul lunii trecute.
„O evaluare națională a îngrijirii paliative în 2019 a arătat că doar 5% dintre nevoile de îngrijire paliativă sunt satisfăcute în România. Din 33.000 de pacienți care au avut nevoie de îngrijiri paliative, 29.650 au necesitat spitalizare, deoarece aceasta era singura formă de îngrijire paliativă la care puteau avea acces. Îngrijirile paliative la domiciliu au fost furnizate doar pentru 5% dintre pacienți, deoarece aceste tipuri de servicii sunt subdezvoltate și sunt disponibile numai prin intermediul furnizorilor privați, inclusiv al ONG-urilor și al societăților comerciale (Ministerul Sănătății, 2019)”, conform raportului „Profil de țară privind cancerul 2025”.
Centrele de paliație sunt, practic, locurile unde se administrează tratament pentru ameliorarea simptomelor, cu scopul de a crește calitatea vieții, și nu pentru tratarea afecțiunilor.
Citește pe Antena3.ro
