Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
După ce anul trecut a fost mai mult sistat, programul național care vizează creșterea natalității, prin acordarea unui sprijin financiar cuplurilor care nu pot avea copii pe cale naturală și au nevoie de proceduri medicale de fertilizare in vitro (FIV), va fi reluat și în acest an, potrivit unui proiect de Hotărâre de Guvern lansat în dezbatere publică de Ministerul Muncii. Suma acordată de stat, sub forma a două vouchere, va fi tot de 15.000 de lei, ca și în anii trecuți, în ciuda inflației și a creșterii semnificative a prețurilor. Mai mult, deși ministrul Muncii declara, la finalul anului trecut, că intenționează să dea mai multe vouchere în 2026, sperând să obțină fonduri europene pentru finanțarea acestui program, proiectul de HG nu stabilește un număr maxim de beneficiari, sprijinul financiar urmând să fie acordat doar în limita fondurilor aprobate anual în bugetul ministerului, pe principiul primul venit, primul servit.
Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale precizează că edițiile anterioare ale programului au avut un „succes remarcabil” și, în continuare, există un număr foarte mare de solicitări primite de la potențiali beneficiari, astfel că se impune continuarea implementării programului de FIV și în anii următori, obiectivul acestuia fiind „de a sprijini un număr cât mai mare de beneficiari anual, contribuind astfel la creșterea natalității și la contracararea declinului demografic”.
Potrivit notei de fundamentare a proiectului de HG pentru aprobarea „Programului social de interes naţional de susţinere a cuplurilor şi a persoanelor singure, pentru creşterea natalităţii”, postat pe site-ul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, România, la fel ca majoritatea țărilor europene, se confruntă cu o scădere accentuată a natalității.
„Datele statistice oficiale indică faptul că, în ultimii ani, fertilitatea în România a scăzut sub nivelul de înlocuire a generațiilor, ceea ce contribuie la un declin demografic pronunțat. În 2023, rata fertilității totale în România a fost de aproximativ 1,54 copii per femeie, sub pragul de înlocuire de 2,1 copii per femeie, necesar pentru menținerea stabilității populației și în scădere față de anul 2022”, conform documentului amintit mai sus.
În acest context, programul este prezentat ca o măsură de sprijin financiar pentru persoanele care se confruntă cu probleme medicale reale și care nu își pot permite tratamentele necesare.
Cine va putea primi voucherele
Ca și în anii trecuți, vor putea beneficia de acest program cuplurile infertile, indiferent dacă sunt căsătorite sau nu, precum și femeile singure infertile, cu condiția să aibă recomandare de la un medic specialist „pentru efectuarea de proceduri medicale de specialitate care să aibă ca rezultat creșterea natalității”.
Actul normativ impune câteva condiții obligatorii: cel puțin unul dintre beneficiari trebuie să fie cetățean român și să aibă domiciliul în România, iar „vârsta femeii beneficiare trebuie să fie cuprinsă între 20 și 45 de ani împliniți la data depunerii cererii de înscriere în Program”, potrivit documentului.
Un prim element de noutate este limitarea accesului repetat la sprijin. Astfel, dacă până acum beneficiarii puteau primi sprijinul financiar „pentru un număr de maximum 3 proceduri în fiecare an de derulare a Programului”, proiectul de HG pus în dezbatere prevede că, pentru același beneficiar, sprijinul poate fi acordat pentru cel mult 3 proceduri „pe întreaga durată a programului”.
În același timp, persoanele care aplică nu pot primi, în același an, finanțare dintr-un alt program public cu același scop.
Ce acoperă suma oferită de stat
Pe de altă parte, suma oferită de stat rămâne limitată tot la 15.000 de lei, ca și în anii trecuți. Concret, cei care îndeplinesc criteriile de eligibilitate „primesc un sprijin financiar în valoare de maximum 15.000 lei per beneficiar, constând în două vouchere, un voucher medicamente, în valoare de 5.000 lei, și un voucher proceduri medicale, în valoare de 10.000 lei, acordat pentru decontarea cheltuielilor necesare creșterii natalității”, stipulează proiectul de HG.
În practică, aceste vouchere acoperă doar o parte din costurile reale, care ajung la câteva mii de euro pentru o singură procedură completă, sumă pe care foarte mulţi nu şi-o permit fără a se îndatora la bănci.
Infertilitatea este o afecțiune gravă, cu care se confruntă tot mai multe familii tinere din România. Deși este recunoscută de mai mulți ani ca boală, iar pentru o bună parte dintre cei care îşi doresc copii, dar nu îi pot avea pe cale naturală, singura metodă prin care pot deveni părinţi este procedura de fertilizare in vitro (FIV) - o procedură costisitoare ce implică mai multe investigaţii și tratamente medicale - prea puține cupluri primesc sprijin din partea statului.
Primul venit, primul servit – dacă sunt fonduri
O altă noutate este configurarea programului ca mecanism anual, derulat pe întreaga durată în care există fonduri aprobate. Astfel, programul FIV va continua și în anii următori, însă nu mai este stabilit, ca până acum, un plafon maxim de beneficiari, ci devine un mecanism în care accesul depinde de ordinea depunerii dosarului și de epuizarea fondurilor aprobate în fiecare an pentru acest program.
„Programul se derulează anual, începând cu anul punerii în aplicare a prezentei hotărâri, pe întreaga durată în care sunt aprobate fonduri cu această destinație în bugetul ministerului.
Sprijinul financiar în cadrul Programului se acordă exclusiv în limita fondurilor aprobate anual în bugetul ministerului, fără stabilirea unui număr maxim de beneficiari”, stipulează documentul.
De asemenea, „analiza cererilor și aprobarea acordării sprijinului financiar se realizează în ordinea cronologică a depunerii dosarelor complete și declarate eligibile, în limita fondurilor aprobate anual”.
Ce rezultate a avut programul până acum
În perioada 2022–2024, statul a alocat 150 de milioane de lei pentru program, sumă destinată finanțării a aproximativ 10.000 de beneficiari. Conform datelor oficiale, au fost primite peste 29.000 de cereri, iar dintre cele peste 19.600 de dosare înregistrate, 17.156 au fost declarate eligibile. În aceeași perioadă, 16.478 de vouchere au fost emise și utilizate.
În urma procedurilor sprijinite financiar de stat, au fost confirmate aproximativ 4.300 de sarcini, iar numărul nou-născuților rezultați din program este de circa 1.500 de copii.
Pentru anul 2025, an în care programul a funcționat doar trei luni (octombrie-decembrie), bugetul a fost de 100 de milioane de lei, numărul dosarelor eligibile a fost de 6.650, însă doar 4.927 de persoane au primit vouchere.
În timp ce natalitatea se prăbușește în țara noastră, un studiu dat publicității de Asociația de Reproducere Umană din România, în 2023, a relevat că peste 150.000 de cupluri care doresc să aibă un copil se confruntă cu probleme de infertilitate. Potrivit cercetării ARUR, peste 17% din populația fertilă din România se confruntă cu această problemă de sănătate.
Problema nu este doar în România
Acest fenomen al scăderii natalității nu se manifestă doar în țara noastră, la nivelul Uniunii Europene, rata medie a fertilității în 2022 a fost de 1,53 copii per femeie, conform datelor OECD. „Printre țările membre UE, România se situează la un nivel similar cu state precum Ungaria și Polonia, dar sub media unor țări ca Franța, unde rata fertilității este relativ mai ridicată (1,83 copii per femeie).
La nivel european, în anul 2024, țările cu cea mai mare rată a natalității au fost Cipru cu 10,7 născuți-vii la 1.000 locuitori, Irlanda cu 10,3 născuți-vii la 1.000 locuitori și Franța cu 9,9 născuți vii la 1.000 locuitori, rata natalității din România fiind de 8,4 născuți-vii la 1.000 locuitori”, se arată în nota de fundamentare a proiectului.
Dar, spre deosebire de alte țări, la noi, declinul natalității este agravat de migrația masivă a forței de muncă, care a început în anii 1990 și continuă să influențeze negativ structura demografică a României: „Pe lângă numărul redus de nașteri, fenomenul migraționist contribuie la o reducere a populației apte de muncă și, implicit, la o îmbătrânire accentuată a populației. Aceste transformări demografice au dus la un spor natural negativ al populației României. În 2024, România a înregistrat un declin natural al populației de -5,1 persoane la 1.000 de locuitori, o valoare mai mare decât media UE, care a fost de -2,9 persoane la 1.000 de locuitori”.
6% dintre copiii din Bulgaria vin pe lume prin FIV
Inițiatorii proiectului menționează că alte țări din Uniunea Europeană au adoptat deja politici similare de susținere a fertilității și de combatere a declinului demografic.
În Franța, spre exemplu, politicile familiale, care includ alocații substanțiale pentru copii și sprijin financiar pentru procedurile de fertilizare, au contribuit la menținerea unei rate a fertilității relativ ridicate în comparație cu alte state membre.
Ungaria, la rândul său, a introdus un program amplu de sprijinire a familiilor, care include nu doar subvenții pentru FIV, ci și reduceri fiscale, credite avantajoase pentru familiile cu mai mulți copii și alte beneficii sociale, ca parte a unei strategii naționale ambițioase de creștere a natalității.
De asemenea, „Bulgaria are un fond național dedicat fertilizării în vitro gestionat de Centrul pentru Reproducere Asistată (CAR), aflat în subordinea Ministerului Sănătății. Prin această măsură, în Bulgaria s-a ajuns ca peste 6% dintre copiii din țară să se nască prin proceduri de reproducere asistată”, precizează reprezentanții Ministerului Muncii.
Citește pe Antena3.ro
