Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Noul ministru al Educației a venit cu planuri noi pentru directorii de școli și licee din România. Noile specializări pe care ar trebui să le aibă directorii și noile activități pe care le-ar avea de făcut vor face imposibilă continuarea activității de bază, cea de predare, spun directorii revoltați de situație. Nu este chiar o surpriză pentru ei, deoarece se așteptau la presiuni de acest fel, în contextul în care se zvonește de trei ani că intenția ministerului de resort este să-i înlocuiască, în cel mai scurt timp, cu manageri aduși din afara sistemului. Despre viitorii manageri, directorii de școli spun că ar fi „în cărți” mii de membri de partid ai formațiunilor politice de la guvernare și ONG-iști care nu au putut intra în sistemul preuniversitar ca specialiști din exterior, pentru a preda noile materii introduse prin modificările legislative, dar vor putea prelua funcțiile de conducere.
Directorii de școli și licee așteptau o îmbunătățire a situației din partea noului ministru al Educației, dar deja îl regretă pe Daniel David. Așa cum se zvonea, condițiile pe care ar trebui să le îndeplinească le fac imposibilă continuarea activității. Li se vor cere competențe extinse, de la management curricular la coaching, intervenție în medierea conflictelor și fundraising - căutarea și găsirea unor surse de finanțare din afara sistemului, pentru a completa bugetul școlii, cu ajutorul unor proiecte.
Noul ministru, Mihai Dimian, a explicat că vine cu noile propuneri după ce s-a inspirat din sistemele altor state, precum Finlanda, Anglia, Canada, Australia, Estonia, dar și ghiduri UNESCO și OCDE. Profilul profesional al managerului școlar va avea 5 competențe profesionale generale și 20 de competențe specifice, iar proiectul de modificare legislativă care schimbă competențele a fost lansat în consultare publică de Ministerul Educației, miercuri, 11 martie.
„Nu ne putem compara cu școlile din Finlanda sau Anglia, pentru că sunt sisteme diferite. Noi știam că ni se pregătește înlocuirea cu oameni din afara sistemului, pentru că se doresc manageri, dar nu s-a recunoscut, până acum, oficial. Totul a rămas la nivel de zvon, până acum, când ne-am trezit direct cu proiectul pus în dezbatere publică și cu un ministru care citește ceva în weekend și schimbă legea de luni, când ajunge la minister. Mulți dintre noi vom renunța la funcțiile de conducere, pentru că nu mai avem niciun beneficiu, chiar dacă avem cursuri de manageri”, a declarat un director de liceu, pentru Jurnalul.
Multe sarcini în plus și ore suplimentare
Situația directorilor de școli a mai fost prezentată de Jurnalul, în ultimele luni, de când au apărut din ce în ce mai multe confirmări ale zvonului despre înlocuirea directorilor cu manageri.
Anul trecut li s-au dat ore suplimentare de predare, dar și atribuții manageriale în plus, astfel încât să depășească programul de lucru cu multe ore neplătite și să renunțe singuri la posturi. De exemplu, în octombrie 2025 li se reproșa că nu au depus proiecte pentru a absorbi finanțări de la Fondul de Mediu.
Directorii trebuie să fie și experți în scrierea proiectelor, manageri de proiect și să suplinească o întreagă echipă care lucrează la proiecte cu finanțare europeană, fără a fi plătiți suplimentar. Au fost acuzați - chiar dacă numai indirect - că au preferat să pună părinții să plătească pentru excursiile copiilor din Săptămâna Verde, în loc să scrie proiecte pentru a putea finanța măcar parțial aceste activități.
Proiectele cu finanțare din bani europeni necesită cunoștințe în domeniul accesării fondurilor și foarte multă prudență la criteriile de eligibilitate și la cheltuirea banilor, pentru că orice eroare va fi plătită de cel care greșește, iar mulți refuză să-și asume sarcini în plus, pentru care ar urma să dea și bani din salariu. Astfel s-a ajuns la situația în care foarte puține școli au depus proiecte pentru Săptămâna Verde, iar până la finalul anului trecut, directorii deja au primit multe sarcini în plus, ceea înseamnă și multe ore de muncă peste program, pentru a scrie noi proiecte pentru finanțarea programului.
La acestea s-au adăugat ore de predare, dar și suplinirea muncii personalului auxiliar eliminat din unitățile de învățământ. Mai ales în zonele rurale și în orașele mici, directorii trebuie să se descurce sau să muncească în locul personalului care se ocupa de curățenie, în vacanțe, pentru a pregăti școlile de reluarea activității.
În aceste condiții, mulți au renunțat sau se pregătesc să renunțe la funcția de conducere, având și mai puțini bani, ca directori, față de veniturile pe care le-ar avea dacă s-ar întoarce la catedră.
20 de competențe specifice
Peste toate aceste cerințe și ore suplimentare neplătite, acum se adaugă alte 20 de competențe venite din sistemele altor state - 5 competențe profesionale generale majore - cele mai importante fiind leadership educațional, guvernanță instituțională și orientare strategică - fiecare având câte 4 de competențe specifice.
„Aceste competențe reflectă capacitatea directorului de a exercita leadership educațional, de a gestiona eficient resursele organizaționale, de a susține dezvoltarea profesională a personalului, de a asigura calitatea proceselor educaționale și de a consolida relația dintre școală și comunitate”, se precizează în documentul aflat în dezbatere publică.
Bănuielile directorilor se confirmă și prin faptul că de la începutul anului au fost lăsate în aer concursurile pentru ocuparea posturilor de conducere, în lipsa metodologiilor și a unei planificări clare, după demisia ministrului Daniel David, deși 60% dintre mandatele de directori au expirat din ianuarie, posturile fiind preluate de interimanii numiți fără concurs, până la finalul acestui an.
Înlocuirea este nocivă pentru educație
Intenția Guvernului ar fi de a aduce în sistemul de învățământ preuniversitar manageri care nu sunt și profesori. Cadrele didactice spun că schimbarea este nocivă pentru că un manager care nu cunoaște și nu înțelege cum funcționează educația ar putea dispune măsuri greșite atât pentru școală, cât și pentru elevi. Tocmai de aceea, măsura înlocuirii directorilor actuali cu viitorii manageri nu s-a impus prin modificare legislativă, deocamdată, dar prin tot ce a făcut în ultimul an, Guvernul a creat premisele optime pentru a face această schimbare, mai ales dacă actualele măsuri vor crea o situație de criză în sistem, prin demisiile deja anunțate.
Astfel s-a creat cadrul propice pentru a deveni imperios necesară o astfel de modificare legislativă, după ce se va constata că directorii nu mai pot face față tuturor cerințelor legate de predare și de management, pentru că nu au timp suficient să facă ambele tipuri de activități.
Primele măsuri care au scos directorii „pe linie moartă”
În iulie 2025, Ministerul Educației a luat primele măsuri care i-au făcut pe directorii de școli să se teamă că se va forța înlocuirea lor cu viitorii manageri din afara sistemului.
O regulă impusă de Guvernul Bolojan a fost introdusă, astfel încât să lase unitățile de învățământ fără actualii directori care provin din rândul profesorilor. Sub pretextul nevoii de a economisi bani la bugetul statului, directorii nu mai au voie să predea ore suplimentare, la plata cu ora, urmând să aibă normă fixă de 10 ore pe săptămână, adică jumătate din noua normă didactică mărită de la 18 la 20 de ore săptămânal.
Cei mai mulți directori ar prefera să se întoarcă la catedră, în noile condiții, pentru că ar avea venituri mai mici decât un profesor fără funcție de conducere. În acest fel se rezolvă și problema înlocuirii lor cu manageri veniți din afara sistemului de învățământ.
Prima lovitură le-a fost dată prin obligarea acestora de a reface încadrările pentru profesori după creșterea normei didactice la 20 de ore, iar a doua oară, după anunțul creșterii numărului de elevi la clasă - care a dus, în mod automat, la comasări ale școlilor.
Mulți dintre directori s-au gândit, după acest prim eveniment, să renunțe la funcție și să se întoarcă la catedră, pentru că altfel s-ar putea să rămână și fără loc de muncă, și fără posibilitatea de a avea o normă didactică întreagă, dacă își vor pierde funcția.
Citește pe Antena3.ro
