Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Analiza realizată cu date din 190 de țări a scos la iveală date șocante: în ultimii 30 de ani, rata obezității a crescut de peste cinci ori la copii, s-a dublat la femei și s-a triplat la bărbați. În România, circa șase din 10 adulți se luptă cu kilogramele în plus.
Studiul realizat de NCD Risk Factor Collaboration (NCD-RisC) în colaborare cu Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și lansat chiar înainte de Ziua Mondială a Obezității, care este marcată pe 4 martie, a arătat că, în 1990, la nivel global, existau aproximativ 226 de milioane de adulți, adolescenți și copii obezi, de patru ori mai puțini decât în 2022, când cifra a ajuns la 1.038 de milioane de obezi.
Mai exact, la finalul anului 2022, trăiau cu obezitate 159 de milioane de copii și adolescenți și 879 de milioane de adulți.
„Mult mai devreme decât am anticipat”
Francesco Branca, director de nutriție pentru sănătate la OMS, a declarat că această depășire a pragului de un miliard de oameni cu obezitate a venit „mult mai devreme decât am anticipat”.
Chiar dacă specialiștii știau că obezitatea este în creștere rapidă, anterior, această cifră simbolică era așteptată abia în 2030.
Citește pe Antena3.ro
Peste 1.500 de cercetători au contribuit la studiu și au analizat măsurătorile greutății și înălțimii de la peste 220 de milioane de persoane cu vârsta de peste 5 ani sau mai mult (63 de milioane de persoane cu vârste cuprinse între 5 și 19 ani și 158 de milioane cu vârsta de 20 de ani sau mai mult), din peste 190 de țări, pentru a înțelege modul în care obezitatea și subponderalitatea s-au schimbat la nivel mondial din 1990 până în 2022.
Astfel, au ajuns la concluzia că, în doar 33 de ani, rata obezității aproape s-a triplat pentru bărbați (de la 4,8% în 1990, până la 14% în 2022) și s-a dublat pentru femei (de la 8,8%, la 18,5%).
De asemenea, numărul copiilor și adolescenților care trăiau cu obezitate în 2022 a ajuns la aproximativ 159 de milioane, potrivit studiului, de peste cinci ori mai mult decât în 1990, când se estima că există aproximativ 31 de milioane de copii și adolescenți obezi.
„Este foarte îngrijorător faptul că epidemia de obezitate care a fost evidentă în rândul adulților în mare parte a lumii în 1990 este acum reflectată la copiii și adolescenții de vârstă școlară”, a spus autorul principal al studiului, profesorul Majid Ezzati, de la Imperial College London.
Factor de risc cheie pentru mai multe boli cronice
Obezitatea este o formă de malnutriție (ca și subponderalitatea) și este dăunătoare sănătății oamenilor în multe feluri.
Potrivit specialiștilor, supraponderalitatea și obezitatea sunt factori de risc cheie pentru mai multe boli cronice netransmisibile, precum: diabetul zaharat de tip 2, bolile cardiovasculare, hipertensiunea arterială, dislipidemia, osteoartrita, accidentul vascular cerebral și anumite tipuri de cancer. De asemenea, excesul de greutate a crescut riscul de deces în timpul pandemiei de coronavirus.
„Epidemia” globală de obezitate lovește în special țările mai sărace, spun specialiștii.
„În trecut, am avut tendința să ne gândim la obezitate ca la o problemă a celor bogați, acum - ca la o problemă a lumii”, a mai spus Francesco Branca, subliniind schimbările rapide ale stilului de viață în țările cu venituri mici și medii și faptul că mâncarea proastă este un factor principal pentru obezitate.
„Acest nou studiu subliniază importanța prevenirii și gestionării obezității de la începutul vieții până la vârsta adultă, prin dietă, activitate fizică și îngrijire adecvată, după cum este necesar”, a declarat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus.
În fiecare an, la 4 martie, OMS marchează Ziua mondială a obezităţii, cu scopul de a atrage atenţia asupra pericolului pe care îl reprezintă obezitatea şi pentru a creşte gradul de conştientizare asupra importanţei prevenirii acestei boli şi a tratării sale.
60% dintre români se luptă cu kilogramele în plus
Și numărul românilor care au luat proporții este în creștere. Conform Institutului Naţional de Statistică, în anul 2022, circa 6 din 10 adulți din România erau supraponderali sau obezi, iar tendinţa este ca acest procent să crească.
„35% dintre adulții din România trăiesc cu obezitate, lucru care plasează țara noastră în categoria țărilor cu prevalență foarte mare a acestei boli”, arată o organizație a persoanelor cu obezitate din România, atrăgând atenția asupra necesității unor programe de prevenție și tratament pentru această „boală cronică complexă”, din cauza căreia oamenii sunt stigmatizați.
„Persoanele care trăiesc cu obezitate sunt în mod constant stigmatizate și învinuite pentru boala lor. Acest lucru se datorează și faptului că mulți oameni - inclusiv personalul medical, mass-media și factorii de decizie - nu înțeleg că obezitatea este o boală cronică complexă. Obezitatea este de prea multe ori văzută la noi în țară ca rezultat al lipsei de voință, lenei sau al refuzului de a «mânca mai puțin și de a ne mișca mai mult». Dar, la fel ca pentru toate bolile cronice, cauzele obezității sunt mult mai profunde. Ele pot fi și genetice, psihologice, socioculturale, economice sau de mediu”, transmite Asociația Împreună Împotriva Obezității.
Conform Coaliției Europene pentru Persoanele care trăiesc cu Obezitate (ECPO), Indicele de Masă Corporală (IMC) este standardul prin care se stabilește grupa de obezitate în care se încadrează o persoană, însă acest indicator nu înlocuiește o examinare medicală și nici nu pune un diagnostic. IMC se calculează împărțind greutatea unei persoane (în kilograme) la pătratul înălțimii sale (în metri). Se consideră că o persoană cu un IMC mai mare sau egal cu 30 are obezitate, în timp ce o persoană cu un IMC cuprins între 25 și 30 este considerată supraponderală.
