x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Social Românii se tem de naționalizare, după recensământ

Românii se tem de naționalizare, după recensământ

de Diana Scarlat    |    17 Mar 2022   •   07:20
Românii se tem de naționalizare, după recensământ

Pe 14 martie a-nceput recensământul online și deja circulă interpretări ale formularelor noi care au apărut, față de cele din anul 2011.

În ultimii doi ani au fost temeri legate de animalele din gospodării, care ar urma să fie confiscate de stat sau supraimpozitate. Acum se vorbește despre naționalizarea caselor, în contextul în care statul ar avea nevoie de locuințe pentru refugiați. Zvonurile și interpretările au pornit de la o serie de legi noi și de la proiectul care privește „orașele viitorului”, prezentat la Forumul Economic de la Davos, care confirmă o listă de modificări ale structurii socio-economice a noii lumi, prezentată de fosta membră PLUS Oana Bogdan, cu doi ani în urmă: toate bunurile la comun, locuințele și mașinile folosite de mai multe persoane și eliminarea proprietății private.

În ultimii ani, toate calculele au fost făcute în baza datelor de la recensământul din anul 2011, iar o situație la zi a populației României era absolut necesară. Ar fi trebuit să se facă numărătoarea din 2019, dar a fost întârziată, apoi oprită de pandemie, astfel încât noul recensământ a-nceput abia pe 14 martie, anul acesta. Cu stângul... De data aceasta avem „Recensământul populației și locuințelor din România”, iar prima etapă, cea a autorecenzării, durează între 14 martie și 15 mai. Platforma recensamantromania.ro  a avut probleme de funcționare, din primele ore ale zilei de debut al proiectului. Adică s-a blocat imediat după start. Institutul Național de Statistică (INS) a trebuit să pună la dispoziția populației o altă platformă pentru cei care doresc să-și facă singuri recensământul - autorecenzare.insse.ro. Instituția se așteaptă ca cel puțin o treime dintre persoanele care locuiesc în România să completeze singure formularele de recensământ. Aceste probleme ar putea să creeze haos, dacă astfel vor fi persoane înregistrate de mai multe ori, pentru că așa cum au apărut deja erori de sistem la folosirea primei platforme, pot apărea și atunci când datele se vor corela. Până pe 17 iulie se va finaliza și cea de-a doua etapă a recensământului, cea a interviurilor față în față, realizată de recenzori cu ajutorul tabletelor. 

Semnele unui nou imperialism comunist

Unii români se tem, însă, de naționalizare, ca în anii 50. Fosta membră PLUS Oana Bogdan anunța încă din 2020 că minunata lume nouă pe care o propun progresiștii presupune eliminarea proprietății și traiul la comun. Mulți au crezut că ea exagerează, însă exact aceleași idei progresiste au fost discutate, ca posibile soluții, la cea mai recentă întrunire a Forumului Economic de la Davos, privind „orașele viitorului”, în legătură cu proiectul „BiodiverCities by 2030” - orașe prietenoase cu biodiversitatea, până în anul 2030. Aceste idei progresiste au creat panică printre români, iar noul recensământ care combină numărătoarea populației cu cea a proprietăților i-a făcut să-și amintească de anii de început ai dictaturii comuniste, când proprietățile au fost confiscate, iar ce care aveau mai multe camere erau obligați să primească în casele lor alte familii. „80% din zecile de întrebări nu au absolut nici o legătură cu Recesământul, ci cu viața ta privată și personală, întrebări de la ceea ce deții în casă sau apartamentul tău la utilitățile care sunt în casa ta în consum, de kw și wați și consum termic, gigacalorii, pentru a vă putea calcula amprenta de carbon, după care veți fi impozitați la sânge! Până la sănătatea ta personală, dacă ai avut Covid și cum ai trecut prin boală, care este situația ta materială în prezent. După ce statul va avea acces la toate datele tale private, personale, și tot ceea ce deții în proprietate, va urma dezproprietărirea ta și a familiei tale, în baza unei HG în stare de urgență sau de așa-zisă criză”, este unul dintre mesajele lansate acum, pe rețelele de socializare. Cum românii au văzut deja cum s-au dat hotărârile de guvern în starea de urgență și în starea de alertă, aceste mesaje sunt credibile.

Recensământul agricol pentru ajutorul de încălzire

Ceva asemănător s-a-ntâmplat și atunci când s-a lansat formularul pentru ajutorul pe care statul ar fi trebuit să-l dea românilor pentru plata facturilor la energie. În octombrie 2021, ajutorul pentru încălzire venea condiționat de completarea unui formular de 14 pagini. Ministerul Muncii forța un recensământ agricol mascat, prin impunerea acestui formular. Astfel, temerile oamenilor nu sunt chiar fără temei, după ce deja s-au lansat mai multe legi care par a fi făcute pentru o situație în care majoritatea populației ar urma să trăiască doar din ajutoarele pentru subzistență. Sezonul rece din acest an ar fi trebuit să fie ultimul în care ajutorul de încălzire s-a acordat în baza regulilor actuale. Autoritățile române au decis să amâne introducerea noilor reguli pentru sezonul 2022-2023. Din primăvara anului viitor, ajutorul pentru încălzirea locuinței va fi înlocuit de venitul minim de incluziune, care va avea o componentă numită „supliment pentru locuire”. În plus, prin formularul de 14 pagini, pentru acordarea ajutorului de încălzire, s-a realizat și o parte din recensământul agricol care trebuia făcut încă din 2019, cu finalizare în 2020. Oamenii s-au temut că se vor folosi informațiile astfel obținute, ca statul să le confiște bunurile sau să le impună impozite mai mari. Românii se mai tem și de asomarea suinelor din gospodării, în caz de gripă porcină sau de pierderea păsărilor, în caz de gripă aviară, după ce au declarat câte orătănii au în ogradă. 

Noile reglementări pentru sărăcia anunțată

„Supliment pentru locuire” - transpus în legislația românească, dintr-o directivă europeană - se referă la subzistență, anunțând o situație nouă, în care populația sărăcită va depinde exclusiv de stat. Noua formulă a venitului minim de incluziune, cu supliment pentru locuire, se va aplica exact de la începutul perioadei pentru care România ar începe implementarea Programului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Ordonanța de urgență a Guvernului 70/2011 este cea care reglementează acum ajutorul pentru încălzirea locuinței. Venitul minim de incluziune trebuia să se aplice din 2018, însă a fost amânat deja de trei ori, pentru 2019-2020, apoi pentru 2021-2022 și acum pentru 2022-2023, exact la timp, pentru foametea care urmează după război și care fusese anunțată încă din 2019, deși nu existau semne economice care să justifice astfel de predicții din partea economiștilor.

Pe una dintre platformele funcționale, românii se pot autorecenza, până pe 15 mai 2022. Vor primi o zi liberă de la serviciu – ceea ce deja a devenit suspect, pentru conspiraționiști. Formularul are șapte pagini.

Panica este deja alimentată de noul val de migrație din țara vecină, în contextul războiului, iar ieri s-a anunțat oficial că ne putem aștepta la trei milioane de refugiați care ar urma să rămână în România.

×