Mănăstirea Vorona, mănăstirea Zosin şi mănăstirea Gorovei ar putea constitui, şi în acest an, principalele atracţii ale credincioşilor în noaptea de Înviere.
Fluxul mare de creştin-ortodocşi aşteptaţi la cele trei mănăstiri este estimat şi de jandarmi, care au adoptat măsuri speciale pentru supravegherea perimetrelor acestor lăcaşuri de cult. De altfel, cele trei mănăstiri sunt singurele din judeţ incluse în planul de acţiuni al Jandarmeriei.
La mănăstirile Vorona şi Gorovei vor patrula jandarmii din Botoşani, iar la Mănăstirea Zosin vor acţiona jandarmii din Gruparea Mobilă de la Bacău.
Mănăstirea Vorona, situată la aproximativ 23 de kilometri de municipiul Botoşani, este una de maici, fiind situată în mijlocul unei păduri, având hramul 'Adormirea Maicii Domnului'. Lăcaşul a fost ridicat în perioada 1793- 1803. Potrivit tradiţiei, la finalul slujbei de Înviere, măicuţele de la Vorona pregătesc gustări pentru toţi credincioşii veniţi din alte localităţi.
La doar doi kilometri de Mănăstirea Vorona se află Sihăstria Voronei, o mănăstire de călugări unde şi-a început viaţa monahală Teoctist, fostul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. Mănăstirea atrage credincioşii şi prin faptul că aici se află racla cu moaştele Sfântului Cuvios Onufrie, care este prăznuit de Biserica Ortodoxă Română pe 9 septembrie.
Biserica mănăstirii Sihăstria Voronei a fost construită la îndemnul domnitorului Moldovei, Mihail Sturdza, în perioada 11 septembrie 1858- 25 martie 1861, având ctitori un grup de şase călugări, în frunte cu monahii Ioanichie şi Mardarie, veniţi de la schitul Cozancea.
De asemenea, căutată este şi mănăstirea Zosin, situată la circa 15 kilometri de Botoşani, pe drumul european care face legătura între Botoşani şi Iaşi. Aici slujba are loc în biserica nouă, ridicată de curând de călugării mănăstirii, în frunte cu stareţul Teodosie Pleşca.
Mănăstirea Gorovei, întemeiată în 1742, este situată la aproximativ zece kilometri de municipiul Dorohoi. Ea este recunoscută prin faptul că deţine o icoană făcătoare de minuni a Sfântului Ioan Botezătorul. AGERPRES