Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Atunci când starețul Mănăstirii Marea Meteoră i-a spus că nici o femeie nu a călcat în lăcașul din vârful stâncii și că lor, femeilor, le este interzis accesul acolo, ea ar fi replicat: „Dar eu nu sunt femeie! Eu sunt regină!”. Ea a fost prima urmașă a Evei care intrat în „mănăstirea interzisă femeilor”, însă cu adevărat Meteorele s-au deschis acestora abia o jumătate de secol mai târziu. Cei care știu povestea din primăvara anului 1921 șușotesc, uneori, cum că o altă regină, asemeni ei, ar putea deschide într-o zi și porțile... Athosului.
Martie, 18, anul 1921. Atena. La opt zile dupa oficierea căsătoriei Principelui Carol al României cu Prințesa Elena a Greciei, Regina Maria pornește la drum să-și împlinească voia: „Auzind că printre curiozitățile Greciei sunt niște mănăstiri fantastic așezate - Meteor, Varlam etc. - și-a exprimat dorința să le viziteze”, consemnează jurnalistul Mihail Mora în paginile de ziar, adunate ulterior în volumul „Filme. București - Atena. Note de călătorie cu prilejul căsătoriei principilor moștenitori” (1921). Cum a curs această călătorie? Un drum și o noapte pe mare, o călătorie cu trenul, alta cu automobilul, la capătul căreia regina și mica ei suită - din care nu lipseau fiica sa, Mignon, și Principele Nicolae - ajung la Kalambaca, de unde „nu se mai putea merge decât călare pe măgar”.
Află toate detaliile acestei călătorii inițiatice, așa cum au fost ele consemnate de Regină, în caietul ei de însemnări zilnice, și de jurnalist, în presa vremii, citind continuarea aici.
Citește și:
Alexandru Ioan Cuza, între dragoste, datorie și trădare
Cenușăresele Casei de Monaco
Dieta cu suc de lămâie sau CURA DE SLĂBIRE A VEDETELOR
Secretul longevității japonezilor
Citește pe Antena3.ro
