Lucrări la zi in grădina de legume

Oricine incearcă să creeze o grădină de legume va dori, pe lăngă satisfacţia unei activităţi interesante, să aibă şi o recoltă căt se poate de bogată. Pentru a se indeplini acest deziderat, prima condiţie este un tratament adecvat al pămăntului prin tratarea cu ingrăşăminte organice.

Viaţa la ţară

Ce trebuie să ştiţi despre ingrăşămintele naturale şi răsadniţe

Oricine incearcă să creeze o grădină de legume va dori, pe lăngă satisfacţia unei activităţi interesante, să aibă şi o recoltă căt se poate de bogată. Pentru a se indeplini acest deziderat, prima condiţie este un tratament adecvat al pămăntului prin tratarea cu ingrăşăminte organice. Un pămănt imbogăţit, bine lucrat şi pregătit corect pentru plantare sau insămănţare va fi garanţia unor producţii mulţumitoare.

Ingrăşămintele organice

Vă recomandăm utilizarea cătorva categorii de ingrăşăminte organice, precum şi metode simple pentru pregătirea acestora. Gunoiul de grajd se aplică toamna, o dată cu săpatul terenului. Dacă terenul urmează a fi intens udat sunt necesare 4-5 kg de ingrăşămănt pe metrul pătrat. Pentru terenurile mai uscate sunt suficiente 2 kg. Mraniţa este un gunoi de grajd bine putrezit, a cărei preparare durează doi-trei ani. Ea se utilizează in cantităţi mai mici şi este recomandabil să se dea la cuib, cu ocazia plantării. Un alt ingrăşămănt natural care necesită un timp de preparare mai indelungat este compostul. El este un amestec de frunze uscate, buruieni smulse, vrejuri de legume şi cenuşă. Amestecul se aşază grămadă intr-un colţ al grădinii şi se perforează cu un ţăruş pentru a permite pătrunderea apei de ploaie. Din trei in trei luni compostul se lopătează, straturile de la bază ajungănd in vărf şi invers. Procesul de preparare durează cam trei ani. Un ingrăşămănt mai bogat in substanţe nutritive decăt gunoiul de grajd este gunoiul de păsări. El se aplică plantelor, sub formă de soluţie, in perioada de vegetaţie. Soluţia se prepară dintr-o parte gunoi bine mărunţit şi două părţi apă. In ziua tratării plantelor soluţia se diluează cu apă in proporţie de 1:10 (tomate, dovlecei, gulii, ceapă) sau 1:20 (castraveţi, morcovi, praz).

Tocul de răsadniţă

Răsadurile pentru legume pot fi pregătite prin diverse metode, dar noi vă vom propune tocul de răsadniţă, simplu de construit şi de controlat. Tocul este o ramă din lemn de 25-30 cm inălţime. Rama va avea 4 metri lungime şi 1,5 lăţime, iar pe interior se vor bate stinghii pe care se vor sprijini foile de geam. După construcţie, tocul de răsadniţă se aşază pe un strat de gunoi de grajd gros de 40-70 cm. In interiorul ramei se mai adaugă un strat subţire de gunoi de grajd proaspăt, după care se acoperă cu geam şi rogojini. Acestea au rolul de a menţine căldura degajată, iar după inceperea fermentării (apar picături de apă pe interiorul gemului) se adaugă un strat de pămănt gros de 12-15 cm. Semănatul incepe după ce şi pămăntul s-a incălzit, o dată cu apariţia buruienilor. Acum se greblează bine şi se poate insămănţa, fie in rănduri, fie prin imprăştiere uniformă. După insămănţare şi pe tot parcursul procesului de vegetaţie, răsadurile se udă abundent cu apă călduţă, folosind o stropitoare cu sita fină. Vom mai menţiona şi faptul că, folosind aceeaşi metodă, se pot obţine răsaduri sănătoase şi in ghivece din pămănt ars sau in pahare din plastic găurite la fund.

Planificarea grădinii

Şi grădina de legume are nevoie de un plan pregătit inainte de inceperea insămănţării. Lăsaţi spaţii suficient de mari pentru a uşura muncile mecanice (unde este cazul) sau manuale. Plantele anuale se separă de plantele bienale. Folosiţi principiul rotaţiei culturilor. Pentru a evita fenomenul de autoumbrire, plantaţi speciile mai inalte in extremitatea nordică a grădinii. Nu uitaţi că majoritatea legumelor nu sunt rezistente la secetă şi asiguraţi-vă că aveţi apă in apropiere din abundenţă.

Călirea răsadurilor

Am văzut că iniţial tocul este acoperit cu geam şi rogojini. Imediat ce plantele apar se inlătură rogojinile pentru a permite pătrunderea luminii. Răsadniţa se aeriseşte zilnic, chiar pe timp mai răcoros, prin ridicatea şi lăsarea bruscă a geamurilor. Cu căt timpul este mai cald, cu atăt aerisirile vor fi mai dese. Plantele bolnave se smulg şi se inlătură din răsadniţă. Cu 10-15 zile inainte de plantarea in cămp, răsadurile trebuie călite pentru a putea rezista cu succes condiţiilor naturale. Geamurile se ridică peste zi, apoi şi pe timp de noapte. Udatul se reduce treptat sau, dacă e cazul, se suprimă complet.

Sfat

Răsadurile pot fi atacate de boli, iar un mare pericol este apariţia coropişniţelor. Ele rod rădăcina sau retează tulpina tinerei plante la nivelul solului. Pentru distrugerea acestor insecte se plantează momeli in mai multe puncte ale răsadniţei. Momeala pentru coropişniţe se pregăteşte prin fierberea (timp de un sfert de oră) a 100 g de grău care, după răcire, se amestecă cu insecticid (Adrin, Detox, Duplitox, Sintox, Sinoratox etc.). Se mai adaugă şi un ml de untdelemn Un alt dăunător periculos este limaxul (melcul fără cochilie). Pentru a-l alunga se prăfuieşte terenul cu superfosfat pulbere, piatră vănătă pisată fin, praf de var nestins in cantitate de 15 g pe metru pătrat.