Perenitatea decoraţiunilor florale

Decoraţiunile cu motive florale, ca şi cele de inspiraţie animalieră, au infrumuseţat viaţa speciei umane incă din vremurile cănd ne adăposteam in peşteri, iar Prometeus furase focul din Olimp pentru a oferi căldură şi hrană.

Nu există civilizaţie, de la marile imperii orientale pănă la culturile incaşe, din Egipt in Grecia Antică, să nu fi folosit petala, pistilul, frunza sau tulpina fragilă pentru a oferi unui spaţiu interior sau exterior bucuria culorii şi a formei frumoase. Alături de arta aşezării sunetelor in fraze muzicale, de crearea podoabelor sau a unor obiecte utile şi frumoase in egală măsură, combinaţiile florale decorative au insoţit pănă astăzi evoluţia noastră spirituală, indulcind impactul tehnologiilor şi al cuceririlor inginereşti.


Invăţănd de la generozitatea naturii

O dată cu inţelegerea frumuseţii şi generozităţii naturii terestre, omul a simţit nevoia nu numai să copieze, dar şi să reinterpreteze pentru universul intim fragmentele esenţiale ale acestui miracol care este viaţa vegetală. O joacă naivă la inceputuri, aranjamentul şi decoraţiunea florală au devenit cu timpul meserii şi au fost innobilate cu titlul de artă, ajungănd pentru unele civilizaţii (Ikebana japoneză) motiv de măndrie naţională. De la picturile rupestre care mărturisesc trecerea din sălbăticie către civilizaţie, astăzi simbolistica vegetală işi arată valoarea şi forţa de la realizările arhitecturale impresionante (vezi Opera din Sidney sau insulele artificiale dispuse in forma frunzei de palmier create in Emrate), pănă la micile combinaţii purtătoare de mesaje sentimentale pe care obişnuim să le oferim celor dragi in viaţa cotidiană.


Intre artificial şi artificios

Dacă natura a fost şi mai este (incă...) generoasă cu noi, putem spune că am ştiut, măcar in acest domeniu, să o venerăm şi să ii restituim, creativ, generozitatea. Desigur, cele mai spectaculoase forme de decoraţiune florală sunt cele care combină plantele naturale, fie ele sădite in aranjamente artistice, ba chiar de multe ori ştiinţifice (specii create in laboratoare, alăturări controlate etc.), fie proaspăt tăiate şi puse in buchete, jerbe, vase-suport ori combinaţii vremelnice. Negate vehement de unii, aranjamentele artificiale au rostul, destinaţia şi justificarea lor general acceptate cel puţin atăta vreme căt ele nu se transformă in combinaţii artificioase, in produse inutile şi de prost-gust.

Impactul produsului natural

Oricătă emoţie artistică ar transmite un tablou cu flori sau modelarea materială a unei plante (marmură, piatră, metal, sticlă, suport textil etc.), culoarea naturală inimitabilă, parfumul asociat, fragilitatea formelor vii işi păstrează şi işi vor păstra intotdeuna puterea de a subjuga sensibilitatea umană. Dacă geniul nostru creativ este cababil să producă uneori capodopere, natura este in totalitatea şi complexitatea ei o binecuvăntată şi irepetabilă capodoperă divină pe care suntem datori să o respectăm, suntem tentaţi să o imităm şi suntem obligaţi să o protejăm in beneficiul generaţiilor viitoare, căte vor mai fi ele pe acest pămănt. Pentru noi, plantele inseamnă frumuseţe, dar mai cu seamă oxigenul fără de care nimeni n-ar fi.