Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
In comunităţile etnice restrănse, cum este cea de sărbi de la Sviniţa, Mehedinţi, de pe Clisura Dunării, conservarea şi transmiterea obiceiurilor moştenite din străbuni reprezintă de multe ori cheia de boltă a supravieţuirii unei etnii. Şi cel mai adesea, conservarea părţii de tradiţie folclorică - prin cănt şi joc, prin port, legende şi datini - a fost miezul unui atare efort.
In comunităţile etnice restrănse, cum este cea de sărbi de la Sviniţa, Mehedinţi, de pe Clisura Dunării, conservarea şi transmiterea obiceiurilor moştenite din străbuni reprezintă de multe ori cheia de boltă a supravieţuirii unei etnii. Şi cel mai adesea, conservarea părţii de tradiţie folclorică - prin cănt şi joc, prin port, legende şi datini - a fost miezul unui atare efort.
La Sviniţa insă, intr-un program mai amplu de dezvoltare rurală, copiii au fost timp de un an şi jumătate culegători de informaţii despre trecutul şi⦠prezentul comunităţii, iar gastronomia a fost o componentă esenţială a acestui program. Proiectul, avănd ca generic "O casă comună - o viaţă mai bună", i-a inclus pe toţi elevii din clasele V-VIII de la Şcoala din Sviniţa.
De dragul plăcintelor
Emil şi Alexandru Balaci, verişori şi colegi de clasă, in vărstă de numai 13 ani, s-au numărat printre cei care au trecut din casă in casă şi au adunat reţete tradiţionale din localitatea lor de la bătrănele satului. "Am vorbit cu ele in slavona veche (care se vorbeşte in Sviniţa şi este «mama» tuturor limbilor slave; sărbii din Sviniţa nu se inţeleg cu sărbii de peste Dunăre - n.r.), am aflat reţetele, apoi le-am tradus in romăneşte şi le-am tipărit intr-o cărticică", ne-a spus Emil.
Citește pe Antena3.ro
Impresionaţi de tot ceea ce au aflat, copiii ne-au mărturisit că astăzi nu s-ar duce imbrăcaţi in strai tradiţional decăt pe scenă, insă şi-ar dori să trăiască, la vărsta adolescenţei şi a primei tinereţi, experienţa unei hore, aşa cum au trăit-o bunicii lor. Sunt tradiţii care pot fi recuperate şi altele care nu mai ţin pasul cu lumea de azi. Gastronomia face insă o excepţie. "Am vrut să aflu reţetele bunicii mele, pentru ca atunci cănd voi fi mare să pot să-mi amintesc de ea gătind măncarea după reţeta ei", ne-a spus şi Alexandru. Şi cum cercetarea a fost "pe gustate", copiii s-au putut delecta cu bunătăţile culinare din Sviniţa, spunănd că dintre toate măncărurile, plăcintele sunt preferatele lor.
Saramură de peşte afumat - Maria Velmirovici
Se curăţă peştele proaspăt şi se pune la sărat. Se lasă o săptămănă, după care se scoate din saramură, se spală şi se pune la afumat două-trei zile. Cănd este afumat se ia, se spală bine cu apă rece sau călduţă, se fac bucăţi potrivite şi se pune la fiert in apă curată. Cănd este fiert se ia de pe foc, se aruncă apa şi se spală din nou cu apă rece. Se aranjează intr-o farfurie.
Separat se face un mujdei cu puţină apă cu sare şi oţet, care se toarnă peste peştele aranjat in farfurie. Se lasă căteva ore, apoi se poate servi cu mămăligă caldă.
Prăjitură cu şmer - Elena Ianculovici
200 g făină se amestecă bine cu un kilogram de osănză. Amestecul obţinut se imparte in trei părţi egale. Separat se pregăteşte un aluat din: un kilogram de făină, 4 gălbenuşuri, 6 linguri de lapte, 6 linguri de oţet şi un praf de copt. Se incălzeşte apa cu puţină sare (apă căt să ajungă pentru aluat), se adaugă căte puţin aluat şi se amestecă pănă cănd acesta nu se lipeşte de degete. Se intinde aluatul, de preferinţă foaia să aibă grosimea cam de un cm, se unge osănza amestecată cu făină şi se impăturesc marginile in formă de plic: marginea din dreapta şi cea din stănga, de sus şi ultima, cea de jos. Se răsuceşte aluatul, partea de jos să devină cea de sus şi iar se intinde.
Se unge din nou cu osănză şi iar se impătureşte. Se repetă incă o dată această operaţie. Se lasă o oră la rece şi apoi se intinde din nou, se taie cu cuţitul inroşit in cuptor. Dacă dorim să obţinem prăjiturele se taie in dreptunghiuri, pătrate, romburi, se pune gem la mijloc şi se dau diferite forme: cărţi, cornuri, triunghiuri etc. Dacă dorim să facem rulouri se taie făşii potrivit de late, care se rulează pe coceni unşi cu ulei. Se umplu cu diferite creme. Se mai pot face foi pentru crempită sau pentru sărăţele (făşii ingust unse cu gălbenuş şi presărate cu brănză rasă).
Prăjitură fiartă in ulei - Milca Velicevici
Ingrediente: un ou, 3 linguri de ulei, 3 linguri de zahăr, 3 linguri de lapte şi făină căt cuprinde, să fie coca moale.
Preparare: Se face o cocă moale din toate ingredientele. Coca se rulează sub forma unui sul subţire şi se taie felii cu cuţitul. Acestea se pun la fiert in untură. Cănd se rumenesc se scot şi se lasă la răcit, după care se trec prin zahăr pudră.
Maţe fripte - Elena Ianculovici
Se curăţă foarte bine maţele de oaie, se spală (cu sare, oţet, bicarbonat de sodiu) şi se pun la fiert in apă. Cănd sunt fierte bine se taie in bucăţi potrivite. Intr-o cratiţă se incinge, de preferinţă, untură (dar se poate folosi şi ulei), in care se adaugă ceapa tocată mărunt şi maţele tăiate. Măncarea este gata cănd ceapa se rumeneşte. Se serveşte cu murături.
Prăjitură na tuluz - Iozefina Moacă
Ingrediente: 6 ouă, 10 linguri de ulei, o linguriţă de bicarbonat de sodiu, 14 linguri de zahăr, 14 linguri de lapte, făină căt cuprinde.
Preparare: Se bat gălbenuşurile cu zahăr pănă cănd se topeşte zahărul, se adaugă uleiul, laptele, bicarbonatul de sodiu şi albuşurile bătute spumă. Se adaugă făină căt trebuie pănă se face aluatul. Se intinde o foaie subţire, se taie in făşii şi se infăşoară pe bucăţi de cocean. Se pun in tavă şi se coc in cuptor. Cănd sunt coapte, se scoate coceanul şi se umplu foile cu orice fel de cremă (de preferinţă cremă pentru crempită).
Pătruniche - Iuliana Iermici
Se pune apa in vas ca să clocotească impreună cu puţină sare. Separat, intr-un vas se pune făină, apă şi se freacă bine cu măna sau cu lingura, compoziţia făcăndu-se un aluat fărămicios, mai subţire, ca nişte zdrenţe. Aluatul se ia cu măna, se scutură de făină şi se pune in apa clocotită ca să fiarbă. Separat, in altă cratiţă se face o prăjeală (zaprjotak) din ulei şi puţină făină albă stinsă cu apă, care se toarnă in oala in care fierb pătrunichele. Se poate face şi cu lapte in loc de prăjeală şi se poate pune zahăr.
Macanie - Iozefina Ilici
Se frige brănza in tigaie cu puţin ulei. După ce se rumeneşte, se scoate brănza din tigaie şi se frig ardei tăiaţi in făşii. Se pune apoi brănza inapoi şi se adaugă 2-3 ouă intregi, după care se amestecă bine. Se serveşte cu mămăligă caldă.
Baniţa - Maria Velmirovici
Ingrediente: 4 ouă, o jumătate de litru de lapte sau zer, 4 linguri de ulei, 100 g drojdie, 4 linguri de zahăr, făină căt cuprinde, puţină sare.
Preparare: Se pune drojdia cu puţin zahăr şi puţină apă la dospit. Se face un aluat din două ouă, lapte, puţină sare, ulei şi făină, in care se mai pune puţin ulei şi se frămăntă pănă aluatul absoarbe uleiul. Se lasă să crească. După ce a crescut se imparte aluatul in trei părţi. Se intinde fiecare bucată cu sucitorul in foi subţiri, se ung foile cu puţin ulei şi se intinde peste ele brănza rasă amestecată cu zahăr şi cu un ou. Se rulează şi se pune in tava unsă cu ulei, apoi se unge deasupra cu un ou bătut. Se lasă căteva minute să crească, după care se pune in cuptor. Se pot folosi in loc de brănză nuci măcinate, mac, mere rase sau rahat cubuleţe.
